TABĂRA DE VARĂ 2024

TABĂRA DE VARĂ 2024

TABĂRA DE VARĂ de la SNAGOV

Revenim cu vești despre tabăra de vară organizată anual de școala noastră. De trei ani, Tabăra de vară Helikon ”s-a așezat la casa ei”, într-un colț de pădure și lac, la Snagov.

Anul trecut am avut a doua ediție de tabără aici, cu 6 serii distincte de copii și cu un total de aprox. 200 de participanți.

Suntem într-un spațiu de poveste, înconjurat de pădure, acces direct, din curte, la lac și teren de peste 2000 mp.  Am amenajat ponton, teren de sport, piscină în aer liber, traseu sportiv, căsuță în copac etc. Casa are trei niveluri, open space, cu paturi suprapuse, cu terase mari și răcoroase pentru activități la mese, în aer liber. Putem acomoda  grupuri omogene de vârstă, câte 35-38 de copii pe fiecare sesiune.

Începem  și anul acesta din iunie, cu 6 sesiuni diferite.

Citeste tot...

Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți

Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți

Dragi părinți,

Reiau, pentru o singură lună, Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți.

Atelierele se desfășoară în grupuri de 10 copii, alături de care mă joc timp de trei ore – o joacă plină de provocări și voie bună  - cu activități diverse, pe care copiii nu le percep ca forme stresante de testare sau evaluare personală. Sunt însoțită de un psihopedagog, cu intenția de a urmări împreună indicatorii dezvoltării școlare a copilului, în relație cu etapa de vârstă la care se află. Ne întâlnim cu grupele de preșcolari și școlari, în spațiile de lucru ale Școlii și Grădiniței ”Helikon”.

Citeste tot...

Copilul meu, școala ei, banii noștri

Copilul meu, școala ei, banii noștri

Relația cu banii este relația cu viața, în general. Pe de-o parte vrei să te bucuri din plin de cât mai multe și diverse experiențe, pe de alta, ești nevoit să fii prudent, să faci un plan, să te limitezi în funcție de prioritățile securității pe termen lung.

Aici, în zona aceasta de lume, unde încă păstrăm în celule memoria bunicilor noștri despre foamete, secetă și război, avem încă o relație ambivalentă cu prosperitatea pe care o putem genera în jurul nostru. Banul este încă ”ochiul dracului”, iar omul bine intenționat trebuie să fie, și modest, și sărac.

Pentru copilul meu, am ținut cu dinții de toate reflexele mele moștenite. Nu am vrut să transmit mai departe senzația aceea pe care am simțit-o recurent în copilărie – că niciodată nu e destul, că fără multe calcule și luptă, nu avem ziua de mâine acoperită. Dar nici să ratez reperele clare de înțelepciune și modestie nu am vrut.

Citeste tot...

Programul Helikon pentru preșcolari București, 2024-2025

Programul Helikon pentru preșcolari București, 2024-2025

Deschidem înscrierile la sediul nostru din București- Strada Cezar Bolliac nr.42, sector 3 (rond Piața Alba Iulia), pentru grupele permanente de preșcolari, an școlar 2024-2025.

Programul se recomandă copiilor între 4 și 6 ani, cu variante de lucru: 8.00 – 13.00, 8:00-13:30 (masa inclusa) sau 8.00 – 18.00. Se respectă structura anului școlar, fără program în timpul vacanțelor oficiale, cu excepția lunii iulie care poate fi organizată, separat, la cerere, pentru cei care au nevoie de program în timpul verii.

Nu este un program tradițional de grădiniță, ci unul conceput după 3 decenii de exeperimentare în învățământul preșcolar și adaptat nevoilor actuale de învățare ale copiilor noștri.

La Atelierele pentru preșcolari”Helikon-București”, activitatea copiilor urmărește conținuturile stabilite la nivel national, dar remodelează conceptul de grădiniță propus de Ministerul Educației, cu un alt mod de organizare a grupelor, cu un alt scenariu zilnic, mai alert, și cu mai mare mobilitate a copiilor în spațiu. Nu este un program acreditat de Ministerul Educației.

Structura programului nostru a fost inspirată din observațiile ultimilor ani, în atelierele de evaluare și feed-back cu preșcolari din București și din toată țara: o mare parte din copiii care au încheiat grădinița ar mai fi avut de lucru pe partea de motricitate fină și grosieră, pe exprimare și logică matematică, pe zona maturizării emoționale, astfel încât acomodarea la școală să fie cu succes. Ne-am gândit la un program care urmărește conștient, pentru fiecare copil, toate ariile principale de dezvoltare și le stimulează zilnic, cu măsurări atente, insistând pe ridicarea ștachetei în așa fel încât să fie vizibile efortul și satisfacțiile acestuia.

Programul acoperă toate nevoile de dezvoltare ale unui copil de gradiniță și se desfășoară după o metodă itinerară: fiecare spațiu de lucru nu este o clasă propriu-zisă, ci un atelier separat, condus de câte o educatoare specializată pe o arie anume de dezvoltare. ”Învățarea” se produce parcurgând zilnic aceste stații  de activitate, dintr-o sală în alta, pe grupe de vârstă omogene ca vârstă. Ne bazăm pe o rutină bine structurată, ambițioasă, cu atenție mare către integrarea tuturor tipurilor de experiențe academice, emoționale, fizice, sociale și estetice, potrivite vârstei. Copiii cunosc și lucrează în egală măsură cu toate educatoarele. (4-5 educatoare la o grupă). Stilul de lucru este unul jucăuș, dinamic și motivant, fără judecată, presiune și condiții anume puse pe copii, dar cu un impact deja măsurat - eficient și tranformator în dobândirea naturală aunui ritm de lucru alert, angajat și eficient.

Există un sistem de monitorizare a progresului copiilor, foarte nuanțat, cu feed-back periodic către familii și o procedură de documentare zilnică a activităților, accesibilă tuturor părinților.

Stațiile de lucru ale copiilor includ zilnic:

- Program pentru coordonarea și motricitatea fină - pictură, modelaj, colaj, machetare, cusut, fotografie, origami etc;

- Program pentru motricitate grosieră - gimnastică și jocuri de echipă;

- Program de desen (așa cum l-am descris în articolul meu despre importanța reprezentării grafice la vârsta preșcolară);

- Program de antrenament prealfabetar: familiarizarea cu literele, antrenament pentru discriminare fonematică etc;

- Program pentru dezvoltarea gândirii matematice: înțelegerea conceptelor numerice, a relațiilor între mulțimi, jocuri logice, Soroban etc;

- Program pentru cunoașterea lumii vii - se adresează memoriei faptice și capacității de a reține, descrie și conecta informații despre plante, animale, fenomene ale naturii, legi fizice și reacții chimice simple, experimente;

- Program pentru dezvoltarea limbajului: memorizări, povestiri după imagini, joc de rol, dramatizări.

- Program de dans și muzică

-Program de limbă engleză;

-Program de jocuri pentru autocontrol, atenție, gestionare a conflictelor, dezvoltare a toleranței la frustrare, autonomie, organizare;

Niciuna din ariile de mai sus nu este tratată ca disciplină distinctă. Copiii au proiecte lunare cu teme din aria lor de interes, fără să simtă că sunt datori cu un tip anume de progres sau de prestație academică. Acestea din urmă, însă, vor fi atent monitorizate și prezentate de Oana Moraru, în întâlniri periodice individuale, cu familiile. Există sprijin permanent pentru toate situațiile care apar în legătură cu dezvoltarea copiilor.

Prin urmare, activitățile din prima jumătate a zilei arată ca un spațiu de cercetare și investigare, cu o temă pentru toți și ”misiuni” pentru fiecare echipă (grupuri mici de copii, care lucrează separat, prin rotație la ”stațiile” de stimulare, conform ariilor de mai sus.) Integrăm în fiecare zi momente de autoreflecție, de stabilire a obiectivelor, de planificare și autoapreciere.

Programul se potrivește foarte bine copiilor care se află cu 1-2 ani înainte de înscrierea la școală, pentru că, prin el, descoperim ce aspecte ale dezvoltării trebuie stimulate, creăm motivații, un ritm anume de lucru, dorința de a finaliza, de a progresa, susținem curiozități, modelăm încrederea, atenția, autocontrolul.

Atmosfera este intensă, ca la antrenament, cu încurajare, tonus și energii ridicate, cu scoaterea copiilor din zona lor de confort atunci când descoperim că este nevoie de intervenții suplimentare - de pildă, pe limbaj, pe coordonare oculo-motorie, pe comunicare socială, logică etc. Nu există concurență, condiționări, disciplinări. Copiii descoperă plăcerea lucrului din energia profesorilor, se simt mereu relevanți, își pot descrie progresul, contribuie cu idei la proiectele lor de grup, sunt insistent încurajați să aibă inițiativă, să își descopere vocea, să își formuleze nevoile și deciziile.

Până la ora 13.00 programul are un caracter alert, antrenant și bine structurat, cu toate stațiile de lucru parcurse de copii, pe nivel și nevoi ale vârstei, și cu un mic-dejun pregătit de acasă, în pachetul copiilor.

Masa de prânz și gustarea de după-amiază, pentru cei care optează pentru program lung, se servesc la ora 13.00, respectiv, 16.00, sunt în sistem catering deja testat cu o firmă din apropierea sediului nostru. Este urmată de o perioadă de odihnă și, până la preluare, de timp și joc liber la dispoziția copiilor, de activități alese de ei sau joc în aer liber.

De copii se ocupă 12 educatoare calificate, (fiecare copil se întâlnește zilnic cu 4-5 educatori). Sediul are 9 săli de lucru, sală de sport, sală de mese, sală pentru odihnă, curte pentru activități în aer liber. Aproximativ. 80 de copii/anual își desfășoară activitatea pe o suprafață de 700mp în interior, plus curtea - 350mp. Grupele de lucru sunt de 8-12 copii.

Disponibilitatea locurilor depinde de ordinea înscrierilor. Acestea se fac accesând linkul de mai jos- buton formular inscriere. Recomandăm programul mai ales copiilor de la 4 ani în sus. Pentru cei care se află în primul an de grădiniță, e important să vă asigurați că acomodarea socială s-a făcut anterior, în cadrul unui program mai lejer de grădiniță, care a presupus un an de explorare și activități la alegere, conform nevoilor vârstelor mai mici.

Ulterior completării formularului de mai jos, va exista o sesiune comună de informare pe Zoom, cu Oana Moraru – pentru detalii despre program și șansa de a răspunde întrebărilor voastre.

Ultima etapă este securizarea locului , cu înscriere prin contract, conform planului de mai jos. Primul ciclu de înscriere, cu întâlnire la sediu și răspuns către primele cereri, se încheie la finalul lui martie 2024. În funcție de locurile rămase, vom mai lansa o sesiune, cu încheiere în luna mai.

FORMULAR ÎNSCRIERE

TAXA PROGRAM PREȘCOLARI:

Taxa de înscriere/ reinscriere- nereturnabilă: 2000 lei; Taxa se achită anual, la semnarea fișei de înscriere și a contractului, după selecția copiilor.

8:00h – 13:00h: 3.000 lei/copil/lună (10 luni calendaristice, cu vacanțe școlare conform programului național, respectate ca atare, fără program asigurat);

8:00h-13:30h- 3.600 lei / copil/ lună cu masa inclusă;

8:00h – 18:00h: 4.000/copil/ lună (include masa de prânz și gustarea de după-amiază, fără mic-dejun);

Etapele de înscriere și selecție a copiilor:

  1. Completarea formularului de către cei care doresc programul nostru;
  2. Participarea la o sesiune de grup, cu părinții, online, cu Oana Moraru – cu informații pe larg despre program; întâlnirea va fi anunțată pe mail, odată cu invitația (lunile februarie-martie);
  3. Sesiuni de cunoaștere a copiilor, la sediul nostru;
  4. Porți deschise pentru părinți (martie)
  5. Înscrierea fermă și semnarea contractelor; (finalul lunii martie);
  6. Porți deschise pentru părinți și copii (august)

 

Citeste tot...

Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți

Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți

Dragi părinți,

Reiau, pentru o singură lună, Atelierele de evaluare a copilului și de feed-back pentru părinți.

Atelierele se desfășoară în grupuri de 10 copii, alături de care mă joc timp de trei ore – o joacă plină de provocări și voie bună  - cu activități diverse, pe care copiii nu le percep ca forme stresante de testare sau evaluare personală. Sunt însoțită de un psihopedagog, cu intenția de a urmări împreună indicatorii dezvoltării școlare a copilului, în relație cu etapa de vârstă la care se află. Ne întâlnim cu grupele de preșcolari și școlari, în spațiile de lucru ale Școlii și Grădiniței ”Helikon”.

Evaluarea este una psiho-pedagogică și conține prognoze legate de evoluția școlară a copilului pe termen scurt și lung, alături de strategii de lucru recomandate părinților, la întâlnirea unu la unu cu aceștia.

  • Capacitatea de autoreglare emoțională și dezvoltarea socială;
  • Dezvoltarea intelectuală – conform vârstei și urmărind programa națională;
  • Stiluri de învățare, predispoziții, nevoi intelectuale și planuri academice pe termen lung;

După atelierul de testare și urmărire a preșcolarilor și școlarilor, mă întâlnesc cu familiile, direct, pentru comentarea observațiilor adunate și pentru sfaturi directe și lămuriri practice, în sesiuni de câte 30 de minute. Rămân, de-a lungul timpului, conectată cu dvs., pentru situațiile în care este nevoie suplimentară de îndrumare. Întâlnirile cu famila sunt programate conform unui desfășurător transmis în avans. Ele pot fi live sau pe zoom.

Grupele se formează pentru fiecare zi de vineri a lunii martie, și sunt adresate numai copiilor între 3 și 6 ani și școlarilor de la clasele Pregătitoare, I, II, III și IV.

Deci, zilele atelierelor de evaluare sunt: 1 martie, 8 martie, 15 martie, 22 martie și 29 martie. Orele și grupele se formează, pentru fiecare dintre aceste zile, astfel:

9.00 – 12.00 – Grupă preșcolari (3-6 ani)

14.00 – 17.00 – Grupă școlari (Pregătitoare – IV).

Copiii vor participa la o singură sesiune, în funcție de data aleasă de dvs.

Linkul pentru înscrieri se află mai jos. După completarea lui, așteptați un mail de la noi, cu alte informații legate de locație și pregătirea copiilor, respectiv cu toate detaliile de plată. Înscrierea se consideră valabilă după achitarea taxei de participare).

Costul atelierului + sesiunea de feed-back cu fiecare familie, în parte: 1200 lei

Link: link inscriere pentru PRESCOLARI- DEZACTIVAT- inscrierile sunt inchise

        link înscriere pentru ȘCOLARI-DEZACTIVAT- inscrierile sunt inchise

Citeste tot...

Conferință educațională la București – 16 martie

Conferință educațională la București – 16 martie

        Cum ajung copiii adulți împliniți?

 

Din experiența mea de peste 30 de ani de comunicare cu părinții, cel mai răspândit răspuns pentru ”Ce îți dorești pentru copilul tău?” este ”Să fie fericit, împlinit.”

Haideți să vedem cum arată ”fericirea” din viitorul copiilor noștri, ce anume o alcătuiește?

  • Capacitatea de autoreglare emoțională, în primul rând. Cu alte cuvinte, îi creștem acum cu intenția de a dezvolta abilitatea de a recționa conștient, calm și încrezător în fața evenimentelor dificile, neașteptate, inoportune.
  • Calitatea relațiilor sociale și emoționale. Altfel spus, copiii noștri vor fi înconjurați în viața lor adultă, de oameni autentici, vor comunica sincer, vor ști să iasă din situații toxice, își vor găsi tribul, vor simți și vor primi, cu adevărat, iubire, apreciere și sprijin.
  • Capacitate intelectuală de a rezolva probleme complexe. În viața lor de adult, își vor folosi gândirea analitică și critică, vor prioritiza, vor planifica și calcula corect acțiuni, decizii, alegeri. De aici – o anumită siguranță financiară, stabilitate și securitate în viața imediată, pragmatică.
  • Energia fizică. Vor ști cum să își îngrijească și potențeze corpul energetic, făcând alegeri sănătoase de viață privind somnul, hrana, mișcarea fizică, timpul liber, distracția personală.

Vă invit pe 16 martie, la București, să discutăm despre copiii noștri, pornind invers, de la această imagine ideală pe care o proiectăm la capătul misiunii noastre de părinți și profesori:  ”adultul fericit sau împlinit”.

Pentru cele patru calități de mai sus -  maturitate emoțională, inteligență socială, raționamente complexe și tonus fizic -  există, de-a lungul copilăriei, în viața familială și școlară, acțiuni-cheie și ferestre de oportunitate din ce în ce mai clar definite în cercetare și în literatura de specialitate. Evoluția psihologiei și a neuroștiințelor, uriașă în ultimii 7-8 ani, ne ajută astăzi să devenim din ce în ce mai conștienți, ca educatori.

La întâlnirea noastră, vom arăta, cu exemple concrete, cum se pun bazele împlinirii personale de mai târziu, în anii copilăriei, începând cu fiecare etapă critică de dezvoltare: 0-2 ani, 2-3 ani, 3-6 ani, 6-9 ani, 9-12 ani, 12-15 ani, 15 – 19 ani, 19 – 21 ani.

Vă invit să vorbim despre:

  • Ce chei trebuie activate la fiecare etapă de vârstă, de mai sus, pentru maturizarea emoțională: reglarea impulsivității, încrederea în sine, reziliența, perseverența, disponibilitatea de a depune efort, de a menține entuziasm și curiozitate față de lume și învățare;
  • Ce anume îi ajută pe copii să îți construiască sentimente de apartenență, prieteni, relații stabile, chiar dacă se simt diferiți sau sunt mai timizi;
  • Cum se stabilizează procesele intelectuale eficiente, începând cu atenția, răbdarea și continuând cu abilitatea de a citi, a scrie, a raționa matematic, analitic și critic;
  • Cum cultivăm deprinderi sănătoase de îngrijire, alimentație și odihnă, într-o lume plină de voci tentante și modele de viață neautentice;
  • Cum recuperăm în dezvoltarea copiilor pierderi ale anumitor etape de vârstă sau ale evoluției școlare?

Conferința va avea următoarea structură:

9.30 – 10.00- Recepția invitaților

10.00 – 12.30- Prezentarea temelor de mai sus, cu pași concreți și instrumente practice de lucru, pentru părinți și profesori;

12.30 – 13.00- Pauză cafea/ mini-prânz

13.00 – 15.00- Sesiune interactivă, cu întrebări din partea participanților

Vă aștept cu nerăbdare și cu surprize inedite!

Oana Moraru

 

Prețul biletului: 290 lei/persoană

Hotel Sheraton/ Sala Platinum Ballroom- etajul 1

ACHIZITIE BILET aici:https://shop.voceaparintilor.ro/

 

 Oana Moraru este profesor cu 32 de ani experiență la catedră. Fondator al Şcolii Helikon din Călăraşi si Bucureşti, Oana publică de peste un deceniu numeroase articole pe tema educației si organizează cursuri pentru formarea profesorilor şi a pārinților.

Oana a publicat două cărți pe tema combaterii analfabetismului funcțional, la Editura Univers, "Copilul tău scrie" si "Copilul tău citeşte". Tot ea este şi autoarea "Caietului pentru înțelegerea in adâncime a textului" - un caiet pentru copiii între 8 şi 12 ani, conceput în sprijinul formării gândirii analitice şi critice. Oana este co-autorul podcastului "Părinți CuMinți", cu 25 de episoade deja pe temele mari ale educației, podcast adresat deopotrivă părinților şi profesorilor. Este promotoare a poveştilor Olinei Ortiz, povesti vândute în peste 100 000 de exemplare, la care a contribuit cu soluții, idei de jocuri şi activități cu preşcolarii si şcolarii mici pentru antrenamentul capacitatii de a înțelege textul literar.

Oana sprijină sute de familii in sesiuni de evaluare a progresului elevilor şi de consultanta in sprijinul dezvoltarii scolare de succes.

 

 

 

Citeste tot...

TABĂRA DE VARĂ

TABĂRA DE VARĂ

Revenim cu vești despre tabăra de vară organizată de Școala ”Helikon”. După cum știți, de anul Tabăra de vară Helikon ”s-a așezat la casa ei”, într-un colț de pădure și lac, la Snagov.

Anul trecut am avut prima ediție de tabără la Snagov, cu 6 serii distincte de copii și cu un total de aprox. 200 de participanți.

Suntem într-un spațiu de poveste, înconjurat de pădure, cu ieșire la lac și teren de peste 2000 mp.  Am amenajat ponton, teren de sport, piscină în aer liber, traseu sportiv de tip parcour, căsuță în copac, tiroliană etc. Casa are trei niveluri, open space, cu paturi suprapuse, cu terase mari și răcoroase pentru activități la mese, în aer liber.  Ne-am autorizat din toate punctele de vedere. Putem acomoda  grupuri de copii între 7 și 14 ani  -  câte 35-38 de copii pe fiecare sesiune.

Începem  și anul acesta din iunie, cu 6 sesiuni diferite.

CUM ARATĂ PROGRAMUL?

Citeste tot...

Copilul meu, școala ei, banii noștri

Copilul meu, școala ei, banii noștri

Relația cu banii este relația cu viața, în general. Pe de-o parte vrei să te bucuri din plin de cât mai multe și diverse experiențe, pe de alta, ești nevoit să fii prudent, să faci un plan, să te limitezi în funcție de prioritățile securității pe termen lung.

Aici, în zona aceasta de lume, unde încă păstrăm în celule memoria bunicilor noștri despre foamete, secetă și război, avem încă o relație ambivalentă cu prosperitatea pe care o putem genera în jurul nostru. Banul este încă ”ochiul dracului”, iar omul bine intenționat trebuie să fie, și modest, și sărac.

Pentru copilul meu, am ținut cu dinții de toate reflexele mele moștenite. Nu am vrut să transmit mai departe senzația aceea pe care am simțit-o recurent în copilărie – că niciodată nu e destul, că fără multe calcule și luptă, nu avem ziua de mâine acoperită. Dar nici să ratez reperele clare de înțelepciune și modestie nu am vrut.

Citeste tot...

GIMNAZIUL ”HELIKON” – NOU SEDIU, NOI ÎNSCRIERI

GIMNAZIUL ”HELIKON” – NOU SEDIU, NOI ÎNSCRIERI

GIMNAZIUL ”HELIKON” – NOU SEDIU, NOI ÎNSCRIERI

 

Gimnaziul ”Helikon-București” și-a deschis porțile în anul școlar 2021-2022, odată cu autorizarea din partea Ministerului Educației.

Anul acesta el numără trei clase – a V-a, a VI-a și a VII-a, cu o majoritate de elevi asigurată, prin continuitate, de la clasele noastre primare.

Am pornit cu aceste clase în sediul școlii primare din sectorul 1, strada general H.M. Berthelot, iar acum ne separăm, cu intenția de a construi un nou ethos, specific preadolescenților noștri.

Din anul școlar 2023 – 2024 vom funcționa cu Școala Gimnazială într-o clădire proaspăt renovată, care a avut, la rândul ei, destinație de școală încă de la începuturile ei. Clădirea de află pe strada Sf. Ștefan, din sectorul 2 și are o capacitate de peste 250 de școlari. Dispune de laboratoare, sală de sport, sala informatică, bibliotecă, cabinete de limbi străine, de consiliere, cabinet medical, teren de sport etc. Sălile sunt spațioase și luminoase. Ne aflăm în plină perioadă de amenajări, autorizări și dotări.

Pentru anul școlar următor avem posibilitatea să înscriem un număr suplimentar de elevi, în afara celor care continuă deja cu noi. Echipa de profesori este formată, cu catedre bine așezate, cu profesori valoroși și inspirați.

Mai multe detalii despre ciclul nostru gimnazial și misiunea Helikon găsiți pe site-ul școlii noastre:

https://www.scoalahelikon.com/

Pe scurt:

Urmăm Programa națională, cu accent pe creativitate și disciplină deopotrivă. Acordăm timp și atenție în mod egal pentru pregătirea temeinică academică, dar și cea sportivă, artistică și emoțională. Punem la dispoziția lor multe ore și profesori pentru pregătire suplimentară, de performanță sau pentru recuperare. Desfășurăm o mulțime evenimente școlare, schimburi de experiență, târguri de idei și competiții în echipe. Reușim să creăm în jurul elevilor și profesorilor noștri motivația lucrului împreună, cu chef, inspirație și autodisciplină. Îi ținem pe elevi conectați la realitatea zilelor noastre, la fluxul de știri și fenomene politice, culturale și sociale în lume. Toți participă la cursuri de dezvoltare antreprenorială, scriere creativă, programare și dezbatere. Credem că cel mai important dar pe care îl poate da o școală elevilor ei este autodeterminarea: capacitatea de a dezvolta un vis personal și încrederea de a merge în direcția lui, informat și inspirat.

Proiectăm următoarele clase pentru anul 2023-2024, cu câte 20 elevi fiecare:

2 clase a V-a

2 clase a VI-a

1 clasă a VII-a

1 clasă a VIII-a

 

Doritorii se pot înscrie completând acest link:

https://forms.gle/iyzXg4bSJnGMEMc79

Până la mijlocul lunii februarie revenim pe mail către cei care ne-au contactat mai sus, ca să parcurgem împreună următorii pași:

  1. Întâlnire online de orientare a părinților în programul școlii noastre;
  2. Completarea formularelor de preînscriere;
  3. Vizita elevilor la școala noastră – orientare și testarea abilităților academice și socio-emoționale;
  4. Înscrierea în anul școlar 2023-2024 și Porți deschise pentru părinți și elevi;

 

 

 

Citeste tot...

ATELIERELE DE EVALUARE PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI (P-IV)

ATELIERELE DE EVALUARE PENTRU PREȘCOLARI ȘI ȘCOLARI (P-IV)

 

Reluăm programul nostru, adresat părinților care au nevoie de îndrumare și clarificări despre traseul școlar al copiilor lor. Ne aflăm în al 8-lea an al acestui program, cu peste 2 000 de copii evaluați și tot atâtea raportări unu la unu, cu fiecare familie.

Atelierele de evaluare antrenează preșcolari sau școlari ai claselor P-IV, în activități care îi amuză și provoacă, timp de 3 ore, cu scopul măsurării progresului școlar și a maturizării emoționale, în funcție de vârstă și istoricul școlar al fiecărui copil.

În timpul activităților, copiii sunt, deci, stimulați cognitiv, socio-emoțional și motric; sunt totodată observați, intervievați, provocați să gândească și să rezolve probleme. Fiecare copil participă la o singură sesiune, într-un spațiu prietenos, plin de jocuri și materiale de lucru adaptate vârstei.

După sesiunea de evaluare, familiile beneficiază de o ședință de consiliere individuală în care se discută liniile generale ale dezvoltării intelectuale, emoționale, sociale, cu recomandări despre traseul școlar viitor sau nevoile personale de dezvoltare, recuperare, accelerare sau aprofundare.

Atelierele sunt organizate în grupuri de câte 8-10 copii și sunt conduse de Oana Moraru, alături de alte educatoare sau învățătoare. 

Oana Moraru este profesor de limba și literatura română/limba și literatura engleză (absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București); învățătoare și educatoare (absolventă a Liceului Pedagogic București); fondator Școala Helikon-București, speaker și publicist pe teme educaționale, formator, autor platforma voceaparintilor.ro; cu experiență la catedră și vechime în domeniul managementului școlar: 25 de ani.

Atelierele au loc în fiecare zi de marți a săptămânii:

  • pentru preșcolari, la sediul din Cezar Bolliac 42, sector 3, București, în intervalul orar 9.00 – 12.00
  • pentru școlari, atelierele se desfășoară la sediul din General Berthelot nr 25, sector 3, în intervalul orar 14.00 – 17.00

Atelierele de evaluare se recomandă copiilor cu vârsta între 4-10 ani, grupele de grădiniță fiind formate, de la o săptămână la alta, alternativ și separat de cele de școlari. E de menționat că familiile trebuie să se asigure dinainte că preșcolarii mici pot rămâne în spațiul nou al centrului nostru, neînsoțiți de familie. Evaluăm, de regulă, copiii care au intrat deja în programe de grădiniță și pentru care s-a produs minima acomodare în colectiv. Sesiunea de evaluare nu se recomandă copiilor încă neintegrați în colectivitate.

 După încheierea sesiunii de 3 ore pentru fiecare copil, au loc programările ședințelor de feed-back individual cu familiile. Acestea au loc online, sâmbăta și duminica, în intervalul orar 15.00 – 20.00. Fiecare întâlnire durează 30 minute.

Următoarele zile destinate formării grupelor de preșcolari sau școlari (în funcție de cerere) sunt:

  • Marți, 7 martie, 2023
  • Marți, 14 martie, 2023
  • Marți, 21 martie,2023
  • Marți, 28 martie, 2023

 

Înscrierile se fac accesând link-urile de mai jos:

Link înscriere  preșcolari: https://forms.gle/3ygMx8btsdgcmGmf6

Link înscriere școlari:  https://forms.gle/krXrKjciAsgHREeS8

Revenim, după primirea datelor dvs., cu un mail în care trimitem toate detaliile de organizare si plată, cât și ziua în care copilul a fost programat și invitat la sediul nostru.  Vom alcătui grupele de preșcolari separat de cele de școlari, în ordinea cererilor de înscriere.


Preț: 1200 lei lei (include atelierul pentru copil, ședința de feed-back cu familia)

Alte informații necesare:

- vom propune copiilor activități interactive și distractive, capabile să măsoare gradul de achiziții prevăzute de programele școlare și nu numai! Vom urmări echilibrul emoțional al copiilor, stima lor de sine, creativitatea, logica, asertivitatea, angajarea lor față de cunoaștere, în sens mai larg. Copiii vor fi testați oral și scris - în cadru formal și liber, de joacă sau lucru în echipă, provocați într-un mediu antrenant, fără stres. Vor fi încurajați să se exprime, să aibă încredere în ei, să își gestioneze timpul și prioritățile. Așa cum am scris și în eveniment, atmosfera este de joacă și explorare, cu unele momente de lucru la masă și testare pe deprinderile școlare.

- copiii trebuie să aibă la ei pantofi de schimb pentru interior și un rând de haine, în caz de udat sau transpirat. Va fi nevoie și de o gustare la pachet și apă.

- e bine să le spuneți copiilor că vin la ateliere de joacă și proiecte amuzante. Școlarii pot primi asigurarea că este un atelier de verificare a super-puterilor lor. Aceștia trebuie să vină cu ghiozdanul – caietele de la școală, pentru o trecere scurtă în revistă a stilului de lucru pe care îl obișnuiesc în clase.

Pentru orice alte întrebări, puteti transmite email la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

Citeste tot...

O GRĂDINIȚĂ CA LA CARTE

O GRĂDINIȚĂ CA LA CARTE

O GRĂDINIȚĂ CA LA CARTE

Curs pentru educatoare și părinți

După mai bine de 25 de ani de lucru în grădiniță, cu preșcolari pe care i-am văzut crescând până la liceu, am adunat toate lucrurile care contează cu adevărat în dezvoltarea lor și le-am organizat în acest curs.

Am adăugat acestei experiențe perspectiva mea de manager, de educatoare și învățătoare, de mamă și de consultant al multor grădinițe din țară și din capitală. Toate aceste numeroase roluri pe care le-am jucat mă ajută să văd realitatea din toate unghiurile ei și să concep un material real, concret și onest, atât din perspectiva copilului, a familiilor, cât și a echipelor care pun umărul la construcția grădiniței.

Cursul la care vă invit

- vorbește în numele părinților, stabilind distincția clară între rolul lor și al nostru, al educatorilor;

- pregătește echipa de educatori să își găsească un stil de lucru unitar, un concept educațional stabil și o relație profesională cu familiile copiilor;

- stabilește un model de program, fixând competențele copiilor, modul de evaluare și alternativele remediale pentru preșcolarii cu diferite dificultăți;

Fie că suntem în rolul educatoarei, fie în cel de părinți, e important să avem imaginea unui prototip de grădiniță care se potrivește mediului românesc de educație – mentalității familiilor și cerințelor de adaptare la viața școlară.

Dedicat în principal educatoarelor, acest curs pune la dispoziția lor:

  • Un model de scenariu de lucru săptămânal, care urmărește programa românească;
  • Un model de interacțiune cu 10 mari tipologii de copii; soluții, strategii, alternative;
  • Instrumente remediale pentru copiii cu dificultăți în învățare;
  • Principii de comunicare cu familia și modalități de rezolvare a unor impasuri în relația familie-grădiniță;

 

Pentru părinți, acest curs  răspunde la următoarele întrebări:

  1. Cât anume contribuie real o grădiniță bună la evoluția copilului meu și care este rolul familiei, separat de responsabilitatea educatoarelor?
  2. Cum fac adaptarea la grădiniță? Cum mă asigur că procesul de educație de acolo este eficient? Cum măsor evoluția copilului meu, dincolo de dezvoltarea lui naturală?
  3. Care sunt problemele normale, ale vârstei, și ce anume trebuie să mă îngrijoreze? Cum și cât intervin direct?

Cursul are loc la Hotel Sheraton Bucuresti (Calea Dorobanti 5-7), sâmbătă 26 martie 2022.

Intervalul orar: 10.30 – 16.00

  • 10:30 – 11.00 Recepția și cafea;
  • 11:00 – 13.00 prezentare
  • 13:00 – 13.45 pauză/ brunch
  • 13:45 – 16.00 – atelier interactiv

Participanții primesc următoarele materiale:

  • Model de program zilnic în grădiniță;
  • Referințe către cele mai bune resurse didactice și metodice pentru preșcolari;
  • Model de ghid pentru părinți, care înlesnește relația grădiniță-familie și stabilește principiile ei;
  • Model de fișă pentru înregistrarea progresului la final de an școlar;
  • Ghid pentru activitățile de dezvoltare a limbajului de la vârsta preșcolară, la școală, cu modele de activități pentru literație;
  • Idei de activități pentru domeniile de dezvoltare specifice preșcolarilor;
  • Material pdf cu rezumatul informațiilor prezentate în timpul cursului;

Biletul costă 350 lei/participant

Link Înregistrare: https://forms.gle/kUQ4qb4q3BhV7stE6

DETALII PLATĂ:

Achitarea taxei se face în contul STAR EDUMOVE SRL

CUI :39267128/ J40/5888/2018

CONT: RO88 BTRLRON CRT044 559 9001

Detalii- curs formare + numele persoanei pentru care se achită;

 

Citeste tot...

Cum rămâi sănătos în lumea de azi?

Cum rămâi sănătos în lumea de azi?

Cum rămâi sănătos în lumea de azi?

Pentru mintea mea, ce se întâmplă acum în lume e ca o scenă de luptă dintr-un film rusesc, vechi, de război. Sunt, sub un fel de cer traversat de focuri joase de artilerie, de care trebuie să mă tot feresc, în mersul neapărat înainte.

Am învățat să privesc realitatea, să nu fug de ea, dar să îmi pun atenția unde contează. Adică să aleg de dimineață, pe lângă hainele pe care o să le port – și gândurile pe care vreau să le port. Le arunc cât colo pe alea ponosite sau pe cele pe care le poartă toată lumea, de arată toți la fel. Aleg să nu port haina fricilor de tot felul și nici să împrumut gânduri de la alți oameni, prinși în războiul ăsta al informației, al tehnologiei și al biologiei. Nu îmi iese mereu bine, dar măcar mă dezbar mai repede decât odinioară de hainele care se simt strâmte. De gândurile care mă închid ca într-o cutie sau mă fac vreo fiară vehementă împotriva altcuiva.

Cum stai sănătos la cap totuși când lucrezi în școală și trebuie să te ferești de fiecare foc neprevăzut? Sau, mai degrabă să prevezi și să îi ferești pe ceilalți? De aproape doi ani calculez zilnic riscuri de îmbolnăvire, trasee de deplasare, înlocuitori de profesori, variațiuni de orare. Calculez cum putem să avem încă o lume sănătoasă emoțional între copii și profesori. Calculez cum putem merge înainte, respectând și focurile de afară. Copiii au nevoie încă de evenimente sociale, de târguri de idei, de schimburi, de alianțe, de concursuri sportive la care se îmbrățișează când marchează.

Cum te menții sănătos când fiecare zi aduce o schimbare, când aproape fiecare plan se năruiește cu un anunț de probabil risc? Cum să rămâi vigilent și restrictiv, cum cere momentul, când copiii te înconjoară cu energie explozivă, vie, menită să iasă din orice îngrădire?

Am câteva strategii, pe care le împărtășesc cu voi aici, atenționându-vă deja că urmează și plasarea comercială a unui produs în care cred. Și aceasta din urmă e una din strategiile financiare care ne țin școala bine în vremuri grele.

Ce fac, deci, ca să merg înainte, fără să mă copleșească nebunia și suferința din jurul nostru?

  • La trezire, dimineața, mintea nu este la fel de cleioasă ca în timpul zilei. E ușoară și detașată, după somnul în care ne abandonăm cu toții, inocenți și uituci. Prefer mintea asta de dimineață, pentru că pot să fac ce vreau cu ea. E zveltă și flexibilă. Se poate îndrepta către ce vreau eu, ca să mă fac să mă simt bine. Așa că o îndrept către acest mine care se uită ca observator la cea care încă nu s-a ridicat din pat. Nu știu dacă ați remarcat că este un spațiu între fiecare ”eu” și ”mine”. Unul stă sub cerul traversat de focuri de artilerie și simte tot frisonul fricii pe spinare; celălalt e cel care se uită și observă acest frison. Eu îmi îndrept mintea către acest observator și stau cu el. Când stai cu el, și mintea stă. Se face în jurul tău un gol eliberator. Un vid fără gânduri, fără proiecții. Îmi țin mintea acolo ca un animal năbădăios somat de un dresor strașnic. N-o las să plece, nu mă angajez în protestele ei. Unii numesc asta meditație. Eu o numesc dresaj de animal năbădăios. După 15 minute, simt multă energie, optimism și iubire pentru ce mă înconjoară. Chiar și pentru cerul traversat de foc.
  • Mai târziu, în timp ce beau cafea sau mă îmbrac, îi amintesc minții despre misiunea mea. O ancorez în ceva stabil, ca să rezist furtunii. Sunt aici să fac azi ce pot mai bine. Îmi place să îmi fie bine și am învățat să îmi iau acest bine onorând nevoile celorlalți. Fac cât pot. Nu mai am reflexe de vinovăție sau teamă să mă dovedesc. Când greșesc, nu este despre cum aș dezamăgi pe cineva. Dezamăgiții îți dau singuri leapșa asta.  Iau fiecare zi așa cum e. Și este cum o iau eu. E un cerc vicios deloc viciat. Ce proiectez se întâmplă. Ce nu se întâmplă e în favoarea mea. Ce se schimbă mă schimbă și pe mine. Și asta e tare, tare bine. Îi amintesc zilnic asta minții, pentru că altfel are tendința de animal bezmetic, să uite și să se autopedepsească.
  • Când ajung la școală – la serviciu adică – mintea mea se întâlnește cu o mulțime de alte minți. Fiecare are zumzetul ei. Unele sunt transparente, altele vâscoase. Mă străduiesc să fiu prezentă la fiecare din ele. Dar și mai mult mă străduiesc să mă duc cât mai des lângă observatorul de care v-am povestit, ca să nu mă rătăcesc. Când minții mele îi e foame de zgomot și face ca un animal prins în cușcă, îi dau ceva, o păcălesc. Muzică, o carte, un moment lângă un alt animal, mult mai evoluat decât ea – un câine, o pisică, o pasăre. Chiar și un pom.
  • Iau suplimente. Zilnic. Am încercat multe, până mi-am dat seama ce funcționează pentru corpul meu. Merge acum foarte bine BioActive Q10 Gold. E antioxidant și reenergizant. Starea de prezență, din poziția aceasta de observator, te aduce în conectare și mai bună cu propriul corp. Îi simți reacțiile, căderile, constanțele. Îl ajut cu aceste capsule mici, gelatinoase, care conțin coenzima Q10 pur, dizolvată în ulei vegetal. Sunt fabricate în Danemarca, le-am găsit în zeci de studii, am luat cei 25 de ani pe piață ca pe o garanție în plus. Dar, mai ales, am așteptat, în observare, reacțiile corpului meu. Am învățat să îl ascult și să mă opresc când consumă ultimele resurse de energie.

Toate produsele Pharma Nord pot fi achizitionate cu 20% discount si transport gratuit. Codul de reducere este OANA20.”

Cred că viteza mare și dramatismul schimbărilor acestei lumi pot fi modelate și îmblânzite din interiorul fiecăruia dintre noi. Deținem un corp și o minte – ambele instrumente ale unui sine cu mult mai mare și mai stabil. Dacă le hrănim și învățăm să nu ne identificăm cu ele, vom învăța să aducem în lume soluții mai înțelepte, cu mai puțină frică și scindare. Numai dacă știm să ne unim cu noi înșine, pe dinăuntru, și să deținem sub control blând gânduri și emoții care nu sunt unele și aceleași cu noi înșine. Există în noi un dat al vieții care are grijă de ea însăși, cu energie și bucurie perpetuă. Suntem în ea tot timpul; doar mintea și corpul trebuie readuse și reîmblânzite în reamintirea acestui lucru.

 

 

 

Citeste tot...

Îl dau sau nu la școală?

Îl dau sau nu la școală?

Este pregătit copilul meu pentru școală? Îl dau anul ăsta la Pregătitoare? Cum îmi dau seama dacă e bine sau nu să îl mai amân un an?

Înainte de toate calculele, copiii trebuie să treacă, în grădiniță, prin cel puțin următoarele 3 stadii. Ca fiecare dintre stadiile următoare să aibă succes, inclusiv cel de al patrulea - adaptarea școlară– trebuie să ne asigurăm că este complet cel anterior. Începutul școlii îi prinde pe mulți copii într-o etapă intermediară formării lor sau una incompletă, care, în mod normal, își poate urma cursul și la școală. Numai că primul an în bancă este, la rândul lui, plin de provocările adaptării la un alt nivel socio-emoțional și academic. Pentru mulți copii, școala începe cu mult disconfort și dezorientare nu pentru că mediul sau învățătorul de acolo sunt nepotriviți, nici pentru că preșcolarul are o problemă în sine, ci pentru că acesta se confruntă cu două niveluri simultane de adaptare, nesincrone, în principiu.

Citeste tot...

Vinovățiile și oboseala părinților

Vinovățiile și oboseala părinților

Îmi este din ce în ce mai greu să scriu despre lucrurile simple de care are nevoie un copil ca să crească sănătos și echilibrat emoțional. Pentru că ele, în anii formativi, depind în cea mai mare măsură de disponibilitatea emoțională a părinților. Astăzi, îmi pare că am pierdut și disponibilitatea de a asculta fără să ne simțim vinovați sau atacați. Trecem prin timpuri care au tăbăcit în oameni corzile sensibile ale rațiunii și le-au acutizat reactiv pe cele ale emoțiilor necontrolate, neconștientizate.

Citeste tot...

Cum învață Sofia

Cum învață Sofia

Sunt la tablă și îi explic Sofiei ordinea operațiilor. Mă străduiesc, de 20 de minute, să o fac să vadă, în înlănțuirea de adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri, ce calcule primesc prioritate, cum schimbă parantezele această ordine și ce termeni trebuie recopiați. E un exercițiu care presupune atenție și mai ales, capacitatea Sofiei de a-și vorbi sieși, de a desfășura acel dialog interior în care își auto-dictează cu grijă numere, după ce a selectat operațiile matematice și după ce a calculat corect.

Sunt încrezătoare, dau din mâini, subliniez de câteva ori, îngroșat, anumite perechi de numere. Dau momentului suficientă importanță și solemnitate cât să mă conving că sună totul limpede și că reluările mele de explicații sunt numai bune de făcut lumină în mintea ei de copil de 8 ani.

Citeste tot...

Grădinița 2.0: Conectare și empatie în educația timpurie, conferință online despre importanța conectării dintre educatori și părinți

Grădinița 2.0: Conectare și empatie în educația timpurie, conferință online despre importanța conectării dintre educatori și părinți

Conferința Grădinița 2.0: Conectare și empatie în educația timpurie va avea loc pe 22 octombrie, online, pe platforma Zoom, de la ora 16:30. Experți și lideri din domeniul educației precum Oana Moșoiu, Mirela Horumbă și Valentina Secară vor vorbi în cadrul evenimentului. Conferința, aflată la a treia ediție, este dedicată profesorilor, educatorilor, părinților și tuturor celor implicați în procesul educațional și interesați de modul în care tehnologia poate susține dezvoltarea educației și implicit a societății în ansamblu. Organizatorul evenimentului este Kinderpedia, soluția completă de comunicare și management pentru educație. Participarea este gratuită și înscrierea se face urmând acest link: http://bit.ly/gradinita20_3.

Citeste tot...

Educație conectată: Școala în 2020, conferință online despre întoarcerea la școală și integrarea tehnologiei în educație

Educație conectată: Școala în 2020, conferință online despre întoarcerea la școală și integrarea tehnologiei în educație

Conferința Educație conectată: Școala în 2020 va avea loc pe 9 și 10 septembrie, online, pe platforma Zoom, de la ora 16:30. Experți și lideri din domeniul educației precum Anca Nedelcu, Claudia Chiru, Oana Moșoiu și Oana Moraru vor vorbi în cadrul evenimentului.

Citeste tot...

ȘCOALA PRIMARĂ HELIKON-BUCUREȘTI

ȘCOALA PRIMARĂ HELIKON-BUCUREȘTI

Pentru că ne-ați trimis deja multe întrebări despre înscrierea copiilor în anul următor la Școala Primară Helikon-București, iată câteva lămuriri, pe scurt:

Citeste tot...

Copiii și puterea vindecării

Copiii și puterea vindecării

 
Ce înțeleg copiii despre lume, în perioada în care ne-am refugiat cu toții în case?

        Fiecare zi este pentru ei o parte din lecția care îi ajută să își configureze pe termen lung perspectiva din care vor privi viața și pe înșiși în relație cu ea.

Cum fac asta copiii? Până la 7 ani – prin copiere: luând automat și fără discernământ, modelul părinților. Dacă energia lor dominantă este aceea de luptă, competiție și ambiție, copilul va prelua automat fie aceeași atitudine, fie opusul ei. Dacă relația mamei cu lumea este una mai ales despre nedreptate, copilul va adopta deseori jocul autovictimizării, al nemulțumitului și al insatisfacției justificată mereu de o cauză externă, aparent obiectivă. Dacă părinții lui sunt mai puțin reactivi, capabili să reflecteze asupra experiențelor lor și să le vadă adesea într-o notă de umor și acceptare, copilul este la rândul său mai puțin iritabil, cu ceva mai mult autocontrol și selecție a modului în care va răspunde la provocări.

Citeste tot...

Profesorii și elevii își pot continua activitatea de la clasă prin lecții video la distanță, pe Kinderpedia

Profesorii și elevii își pot continua activitatea de la clasă prin lecții video la distanță, pe Kinderpedia

Kinderpedia integrează funcția de video conferință, pentru organizarea de lecții online

Utilizatorii platformei vor beneficia de modulul ce permite predarea cursurilor la distanță atât în aplicația mobilă, cât și pe platforma web

Citeste tot...

GRĂDINIȚA 2.0: EVENIMENT DEDICAT GRĂDINIȚELOR PUBLICE ȘI RELAȚIEI CU FAMILIA ȘI COMUNITATEA

GRĂDINIȚA 2.0: EVENIMENT DEDICAT GRĂDINIȚELOR PUBLICE ȘI RELAȚIEI CU FAMILIA ȘI COMUNITATEA

Ediția a 2-a evenimentului Grădinița 2.0: Educația timpurie, familia și comunitatea va dezbate şi propune practici de integrare a educației timpurii în contextul familiei și al comunității - doi actori cheie în procesul educațional de calitate. Evenimentul le are ca invitate pe Oana Moraru, Oana Moșoiu şi Elena Lotrean, experte în educaţie care promovează colaboararea permanentă dintre cadrul didactic şi părinte, pentru că ceea ce copilul dezvoltă la gradiniţă este bine să fie continuat acasă, în relaţia directă dintre părinte şi copil.
 

Citeste tot...

SECRETUL PĂRINȚILOR CARE NU SE RĂTĂCESC

SECRETUL PĂRINȚILOR CARE NU SE RĂTĂCESC

Există o mulțime de involuntare momente în viața noastră în care, în ciuda poveștii personale de viață, oricât de apăsătoare, devenim imponderali, recunoscători, iubitori, fericiți, optimiști. Stările acestea sunt căutate de călugări și practicieni spirituali, în rugăciuni și meditații, adunate și capitalizate în timp până la obișnuința naturală a sufletului de a se alinia instant la ele.

Omul de rând le are pur și simplu și le pierde la fel de ușor. Sunt  semne ale existenței de dincolo de formă, sunt reasigurări subtile că viața este mai mult decât întreținerea ritmurilor fizice și cognitive.

Citeste tot...

Grădinița de vară- centre Helikon București

Grădinița de vară- centre Helikon București

PROGRAMELE DE VARĂ ”HELIKON”

GRĂDINIȚA DE VACANȚĂ-Program adresat copiilor intre 3-6 ani, deja adaptati in colectivitate (prescolari).

1. Este un program de 3 săptămâni din luna Iulie, care poate fi urmat integral sau în variante de câte o săptămână sau două;

2. Atelierele durează 3 ore/zi, cu următoarele intervale de lucru (pentru care veți opta completând link-ul de mai jos):

 9.00 – 12.00 sau  16.00 – 19.00

3. Programul zilnic acoperă toate ariile de dezvoltare preșcolară și are un caracter transformațional. Suntem la a 4-a ediție, după 4 ani de ateliere de evaluare și feed-back și 2 ani de lucru intensiv cu grupuri permanente/săptămânale de copii. Avem un protocol de lucru deja testat și validat în acești ani,  cu efect vizibil pe atenția copiilor, pe gradul de concentrare și implicare, pe gândire logică, creativitate, exprimare și mișcare.

4. Grădinița de vacanță are un caracter dinamic, jucăuș, cu multe activități pe care copiii încă nu le-au întâlnit – chiar și pentru cei care sunt participanții noștri permanenți – jocuri, experimente, puneri în scenă a unor idei și povești, trasee sportive, provocări artistice.

5. Înscrierile se fac pentru sediul din Cezar Bolliac nr 42, sector 3, București cu două echipe de educatoare diferite:

 DESCRIEREA RUTINEI ZILNICE

Astfel, copiii au zilnic următoarele secvențe de lucru, cu teme și conținuturi care nu se vor repeta de la o săptămână la alta, în cazul în care optați pentru toate cele trei sesiuni:

  1. Atelierul pentru dezvoltarea motricității fine: pictat,decupat, modelat, desenat, hașurat, colat, pliat,șnuruit, împachetat, asamblat etc.
  2. Atelierul pentru dezvoltarea autocontrolului și a atenției voluntare – jocuri care implică motricitate grosieră, analiză și decizie – jocuri de echipă și probe sportive.
  3. Atelierul pentru dezvoltarea limbajului (joc de rol, memorizări, povestiri, jocuri de limbaj) integrat cu activități matematice și de cunoaștere a mediului (care implică rezolvare de probleme, observare, demonstrații și experimente).
  4. Atelierul pentru muzică și mișcare – de dans și muzică - explorarea unor instrumente simple,de percuție, învățare dansuri și cântece.

Fiecare dintre activitățile de mai sus au loc zilnic, pe durate de câte 30 de minute – în grup mare sau grupuri mici, separate pe vârste. Restul timpului se acordă pauzelor între activități, explorării, jocului liber și programului de servire a gustării. Pentru explorare liberă, există jocuri de rol, jocuri de construcție, sală de bibliotecă și instrumente muzicale, sală de științe, saltele pentru sport, bancă de gimnastică etc.

Le pregătim copiilor însemne – diplome, pașapoarte, crafturi – care să le stimuleze participarea și să creeze sentimente de reușită și triumf. Îi încântă tare mult experimentele, activitățile de echipă, jocurile de rol. Noi insistăm pe formarea deprinderilor de ascultare, atenție voluntară, autocontrol și concentrare.

La finalul modulelor de lucru, fiecare copil primește portofoliul de lucru. Feed-back-ul către părinți se face zilnic, din partea educatoarelor și  în scris, la încheierea programului.

Echipele sunt formate din câte 3 educatoare, cu experiență de mai mulți ani în echipa Helikon – oameni creativi și dinamici, care înțeleg să transforme experiența copiilor alături de noi într-o aventură frumoasă și plină de provocări.

Vă informăm că avem deschise doar 25 de locuri pentru fiecare săptămănă anunțată. 

Locul dvs este rezervat temporar,  în ordinea înscrierilor. Înscrierea se consideră validă numai dupa confirmarea plații.

Pentru a evita mai multe rezervari decât locuri disponibile, detaliile de plată vor fi trimise printr un email, ulterior, primilor înscrisi. Dupa completarea acestui formular- In cazul in care nu primiti detaliile de plata, inseamna ca locurile au fost deja completate. 

Prețul unei săptămâni de lucru: 600 lei

Înscrierea se face accesând link-ul de mai jos: https://forms.gle/XMWgjRzBdzY2JtVw5

Vă așteptăm cu drag!

Oana Moraru

 

 

Citeste tot...

„Copiii noștri sunt pe pragul dintre două lumi“ – partea a doua

„Copiii noștri sunt pe pragul dintre două lumi“ – partea a doua

Cum îți poți ajuta copilul să aibă un echilibru între școală și timpul liber? Cât de liber poate fi timpul liber, mai ales când familia cere performanțe școlare?

Copiii sunt din ce în ce mai asaltați de cerințe, teme, termene-limită, proiecte, activități extrașcolare importante. Viața lor arată de la 6 ani mai ocupată decât a unui adult. Ăsta e rezultatul viziunii bolnave a unei generații de părinți care nu știe să facă altfel lucrurile decât prin stres, acumulare, suprapuneri și încărcare de sarcini. Singura cale de supraviețuire – și a adulților, și a copiilor – într-o lume nebună, dependentă de consum, performanță și falsă productivitate – este cea pe care alte continente au înțeles-o de câteva mii de ani: practica spirituală. Nu mă refer la religii și credințe, ci la cum fiecare tânăr va înțelege că nu poți supraviețui trepidațiilor lumii de azi fără să faci ceva pentru tine și pentru spiritul tău. Fără conștientizarea sinelui și a energiei interioare, fără cunoaștere de sine, ești absolut pierdut în lumea asta mare, dezordonată și contradictorie chiar și pe tărâmul celor mai rigide științe. Și pradă manipulărilor de tot felul.

Cum poți face față ca părinte avalanșei de tentații, unele chiar periculoase, care îi înconjoară pe copii și pe adolescenți?

Când vorbim de tentații, facem o mare nedreptate copilului care a crescut cu noi în casă: e ca și cum îl considerăm deodată incapabil de apărare, de discernământ. Mai mult, e ca și cum noi nici n-am fost acolo până la vârsta adolescenței ca să îi cunoaștem exact „scutul“ ăsta în fața lumii – unul de care, se presupune, suntem direct responsabili. Lumea are tentații infinite încă de când copilul începe să meargă. Dacă îl ferim fără să îi modelăm alegerea, sigur că în adolescență se va simți liber, ca atunci când avea 3 ani și era în fața rafturilor cu bomboane. Sigur că va îmbrățișa tentațiile, pentru că nu există filtru interior deja creat și modelat. Cu ce greșesc părinții? Uită să-și mai crească copiii și după ce fizic aceștia s-au făcut mari. După 11-12 ani, părinții nici nu prea mai dau pe la școală, vorbesc puțin cu copiii lor; cumva respiră ușurați că au crescut. Realitatea e că cele mai importante moduri de operare în viață se formează între 12 și 24 de ani, și că, în intervalul acesta tinerii au nevoie de mentori, de adevărații „crescători“. Părinții uită să se reinventeze, să devină parteneri inspiraționali pentru copiii lor. Cad prea mult în judecăți, pretenții și speech-uri motivaționale, de pe poziții de putere la care creierul adolescent este programat să facă alergie pur și simplu. Pentru că se află în perioada de desprindere a identității sale de familie, orice poziție autoritară sau proiecție a fricii parentale îl îndepărtează. Adevăratul rol al părintelul se vede în adolescența copilului său, când, din tutore trebuie să devină mentor sau maestru personal. Pentru asta copilul trebuie să aibă de ce să îl admire cu adevărat.

Se mai poate manifesta controlul părinților, la vârsta adolescenței? Cum?

Controlul nu se poate manifesta niciodată în relațiile autentice. O ființă umană care o iubește pe cealaltă nu o poate controla. Una și cu alta sunt energii total opuse. Singurul lucru pe care un părinte îl are în control este el însuși: ce simte, ce spune, cum gândește, cum judecă, cum reacționează, cum își proiectează mediul casei ca să ofere copilului cele mai bune oportunități. Un copil care crește lângă un adult conștient, care știe ce vrea, de unde vine, împăcat cu viața lui – se află în suficientă armonie cu părinții lui cât să nu fie nevoie de control, adică de ceva de dincolo de voința și judecata lui. Și se află deja și în posesia unui sistem de ghidaj interior care îl orientează în viață. Adolescenții au nevoie să își facă propriile greșeli, au nevoie de suferințele lor. Niciun părinte din lume nu a reușit să controleze asta, decât cu prețul știrbirii identității copilului lui.

Ce instrumente mai ai ca părinte în fața unui copil /adolescent pe care nu-l interesează școala?

Nu-i nimic dacă nu-l interesează școala. Sunt multe alte felii ale identității unui om din care pot crește lucruri minunate pentru viața lui. Părintele trebuie să lase judecata lumii la o parte și să se uite clar și limpede în inima copilului lui, fără critică, cu dragoste și acceptare: cine e copilul lui, ce îi aduce bucurie, ce îi place să facă. Și să susțină orice aduce bcurie și senzația de creștere. Nu există ființă pe lumea asta care să nu-și dorească să crească. Există doar oameni cărora li s-au îndesat pe gât părerile și adevărurile altora.

Spuneți undeva că suntem pentru copiii noștri un fel de inspectori sanitari ai emoțiilor – le sortăm pe cele rele de cele bune, le pansăm imediat rănile, îi mituim să își înghită durerile, să-și uite neliniștile. Ne face nouă bine să îi vedem curați, cuminți și fericiți. Ne face bine nouă și ego-urilor noastre pline deja de răni de tot felul, să ne vizualizăm copiii într-o lumină pură, într-un ambalaj nedesfăcut încă. Ne pansăm deziluziile cu iluzia că măcar copiii noștri n-au pornit încă pe drumul care ne-au tocit deja călcâiele. Vă invit să comentați acestea în raport cu școala. Când apare această 
atitudine, este benefică?

Desigur, nu toți părinții sunt așa. Vorbeam acolo de o categorie de părinți superprotectivi, ambițioși, dar încă nevindecați, necrescuți cu adevărat în sinele lor adult. Și în raport cu școala a apărut acest protecționism bolnăvicios. Știu o mulțime de familii care caută medii mai relaxate, unde copiii sunt lăsați să facă ce vor, fără să pună în cumpănă și ideea că, în fapt, creșterea intelectuală se face și cu puțină durere, cu sacrificii, cu tensiune interioară și amânarea recompenselor. Dacă ne învățăm copiii de mici să le fie ușor, aceeași senzație o vor căuta și când creierul lor va fi provocat la limita aceea când răspunsul sau soluția nu vine spontan. Paradoxal, acești părinți caută creștere intelectuală, dar, în caracter, pun slăbiciuni „consistente“, cu intențiile cele mai inocente. Un copil încheiat la șiret până la 7 ani nu va sta să citească de 5 ori textul unei probleme, ca să îi dibuie soluția. Va cere ajutor imediat și se va autovictimiza când nu îi iese treaba din prima. Va căuta vinovați sau va căuta cârje – meditatori sau pretexte de schimbare a mediului școlar. De aceea vorbeam despre faptul că singurul nostru control asupra acestor lucruri este controlul interior: cât finesse emoțional am eu ca să știu să întârzii recompensa, cât știu să îl las să se chinuie cu toate lucrurile pe care le poate face singur, dar care, desigur, vor merge bine abia la a 10-a încercare? Câtă vindecare interioară și creștere de sine să fac ca adult, ca să stau de-o parte, să fac loc pentru creșterea de sine a copilului meu?

Sunt de preferat părinții care cred în fermitate și autoritate? Vă întreb toate acestea pentru că integrarea armonioasă în școlă a copiilor este fundamentală pentru viitorul lor. Sau cel puțin așa cred încă o muțime de părinți.

Fermitatea și autoritatea adevărate și bune nu vin din nevoia de control sau din teama că tânărul se strică dacă nu intervin eu. Orice adult puternic, care se știe pe sine și își trăiește viața în acord cu cine știe că e, fără mari conflicte și falii interioare, are fermitate naturală. Copiii știu să distingă ușor forța care vine din interior sau forța care vine din vorbe. Copiii preferă adulții puternici. Cresc mai liniștiți și mai sănătoși emoțional lângă părinții care pun limite cu zâmbetul pe buze, fără să poată scana în ei nicio urmă de îndoială, vinovăție sau inconsistență personală. Fără autoritate, ești un adult care transmite, la nivel inconștient copilului, că nu ești suficient de puternic să te descurci cu el. Prin urmare, el, copilul, trebuie că are ceva defect inerent de vreme ce însuși tata sau însăși mama nu au putere să acționeze sau să gândească limpede și consecvent în legătură cu viața lui.

Când școala nu asigură atmosfera necesară pentru adaptare scolară și  nu stimulează dorința de a învăța a copilului, părintele poate face altceva decât să schimbe instituția de învățământ? Poate suplini neajunsurile sistemului? Cum?

Nu, din păcate familia nu poate suplini ce nu face școala. Cum nici școala nu poate face progres academic cu copilul mutilat sufletește acasă.

Cu toate astea, un copil care nu are parte de o școală ideală – cum sigur nici parte n-a avut nimeni de părinți ideali – mai are încă ceva în destinul lui, la fel de valoros și poate și mai mult: se are pe sine. Orice copil trebuie să învețe asta de mic, de la părinții lui sau de la mentorii lui: că fiecare destin e mai presus de întâmplarea fizică a cuplului care l-a născut sau de contextul istoric și cultural în care înoată. Copilului căruia îi dai de mic acest adevăr – că se are pe sine, că e dator să fie atent la ce simte el, ce își dorește el, ce gândește, ce îi place, ce are de zis și oferit lumii – va fi copilul cu suficientă direcție și șanse de realizare, indiferent de ce poate să facă școala sau familia pentru el.

Cât transmite o școală sau o țară unui destin este, desigur, relevant, dar nu fundamental. Motivul pentru care avem atâți copii dezinteresați și plictisiți este că prea puțini dintre noi le vorbim despre forța asta interioară și prea mulți îi predăm de mici iluziei că viața este despre validare de sine în ochii celorlalți.

În cultura noastră educațională, copiii sunt încă, în mare parte, siliți să învețe.

Generația lor va face treabă altfel: doar dacă li se potrivește, dacă se simt bine cu ea; vor schimba multe slujbe, nu vor avea proprietăți stabile și nici atașamente inutile.

Un copil încheiat la șiret până la 7 ani nu va sta să citească de 5 ori textul unei probleme, ca să îi dibuie soluția. Va cere ajutor imediat și se va autovictimiza când nu îi iese treaba din prima.

*articol preluat din www.forbes.ro

 

Citeste tot...

Școala ”Helikon” în București

Școala ”Helikon” în București

Pentru că ne-ați trimis deja multe întrebări despre deschiderea Școlii ”Helikon” în București, iată câteva lămuriri, pe scurt:

  • vom deschide în septembrie 2019!
  • nu putem încă da locația exactă – suntem în negocieri pentru mai multe variante de clădire, plasate în zona centrală a Bucureștiului; vom lămuri acest lucru în martie-aprilie, când demarăm procedura pentru toate tipurile de autorizări necesare;
  • ACTUALIZARE
  • Sediul a fost stabilit în sectorul 3, zona Piața Alba Iulia, într-o clădire cu destinație școală și amenajari specifice. 

Citeste tot...

Un nou sediu pentru atelierele Helikon în București!

Un nou sediu pentru atelierele Helikon în București!

La cererea voastră, ne extindem cu atelierele noastre pentru preșcolari și școlari până la clasa a IV-a, în zona de Nord a Bucureștiului. La sediul din Tineretului, unde funcționăm deja de un an, aproape toate locurile sunt completate, deci, vă invităm să citiți despre programul nostru de la a doua locație. (strada Grigore Gafencu, Satul Francez, la 3 min. de parc).

Pentru cine nu ne cunoaște, funcționăm sub numele Agenția pentru Mentorat Educațional Helikon și propunem - deja de un an - școlarilor mici și preșcolarilor,  un program unic în țară: un set de ateliere intensive, cu puternic caracter transformațional pentru motivația copiilor, pentru dezvoltarea atenției, a participării active și a gândirii.

Citeste tot...

Cum sprijini un copil care citește greoi

Cum sprijini un copil care citește greoi

Dacă până la finalul clasei a II-a, problemele de citit ale copilului tău persistă, șansele sunt ca întregul proces de învățare să sufere dramatic și să existe întârzieri în planul logicii și al abstractizării pentru tot restul vieții școlare.

Cititul greoi, cu întreruperi, oboseală și pe litere sau cititul mecanic și neconștient se manifestă mascat încă de la 4-5 ani, când educatoarea ar trebui să observe unele probleme ale discriminării fonematice sau dificultăți de urmărire și orientare în fișa de lucru, probleme de intuiție în exercițiile de despărțire în silabe, de reproducere verbală corectă aunor propoziții etc.

Dacă se intervine la timp, până la înscrierea la școală, șansele de recuperare sunt imense, cu mare impact pe stima de sine a copilului.

Nu o să insist pe literatura de specialitate care descrie formele de dislexie pentru că, de cele mai multe ori, odată cu punerea unei etichete, sunt limitate enorm speranțele și acțiunile de intervenție. Și copiii, și familiile, și profesorii încep să identifice copilul cu problema lui și să îl vadă îngustat dramatic ca om, ca energie cu puterea de a se ridica dincolo de sentințe.

Afară de situațiile în care dificultățile de citire sunt legate și de grav deficit de atenție sau de inteligență emoțională în decalaj de peste 2 ani față de vârsta cronologică - am reușit, de-a lungul timpului, să ajut câteva sute de copii, folosind practici din vechea metodică, învățată în liceu și folosită de învățătoarele noastre încă de acum 30-40 de ani.

O să le descriu mai jos, în speranța că vă ajută, ca părinți și profesori. Nu înainte de a observa că există astăzi o superficialitate teribilă în pașii metodici de învățare a cititului, la clase. Din ce în ce mai mulți învățători ard, în necunoștință de cauză, etape de lucru care construiesc concepte numerice, raționamente matematice de bază sau abilitatea minții de a face asocierea literă-sunet și distincția silabă-cuvânt-propoziție. Se merge orbește, cu exerciții multe și alandala, în speranța că după exersare ”en-gros”, trebuie să rămână niște urme pe creierul copilului, eventuale noi striații care vor conduce la formarea competențelor.

Când - surpriză! - acestea nu apar, vina cade pe elev, pe lipsa de lucru în plus acasă.

Prin urmare, dacă aveți un copil care a încheiat deja clasa I și citește greoi, e timpul să interveniți, cu responsabilitatea și cadența unor ședințe de fizioterapie - deci, cu exerciții constante, nu neapărat îndelungate, dar dozate consistent și consecvent. E nevoie de cam un an să recuperezi ceea ce nu s-a făcut la timp sau, pur și simplu, să activezi acea zonă a minții copilului tău care a venit pe lume cu o anumită indispoziție sau mai mică flexibilitate față de stimuli.

Nici la finalul clasei a II-a nu e foarte târziu, dar e mult mai greu de câștigat atunci optimism, pentru că se dubleză, aproape, perioada de așezare în normalitate. Mai mult, după 8 ani, se vor fi instalat deja complexe de inferioritate, stări de neputință, durere sufletească și respingere în fața textului scris.

Iată câteva pastile pentru revenire pe linia cititorilor conștienți și fluenți:

PENTRU CITITORII ÎNCEPĂTORI

Dacă citește încă pe litere - deci, mintea lui nu face sinteza în silabă a două sunete sau trei - lasă orice carte la o parte sau orice text, oricât de ilustrat și ademenitor în povestea lui. Exersarea pe text îl frustrează și mai tare. Copilul are nevoie să fie ajutat să facă întâi legătura între sunete, nicidecum între sensurile cuvintelor. Nu ridica ștacheta numai ca să își contemple și mai limpede neputința.

O să scriu mai jos, simplu și caraghios ce a funcționat cu mulți copii:

  1. Desenează-i pe o coală de hârtie mai mulți șerpi, cu fețe distincte, eventual. În interiorul lor, desenează silabele: ba, ca, da, ea, fa, ga, ha ... pentru șarpele ”A”. Pentru șarpele ”O”, desenează silabele: bo, co, do, fo, go , ho ...etc. Umple corpul șerpilor cu silabe din două sunete pentru toate vocalele.(be,de,fe,he,je,le,me,ne,pe etc; bi,di,fi,hi,ji, bă, că, dă...)

Spune-i că vă jucați de-a cititul ”șerpuit” și că miza este să pronunțe silabele cât mai bine și mai repede, de la cap, până la coada șarpelui. De câte ori  se împotmolește, luați-o de la capăt, semnalându-i că ”s-a rupt șarpele”. Că scopul este să îl lăsăm să trăiască întreg și puternic, fără ”tăieturi”.

  1. După 7-14 zile de exersat astfel - cu tot cu doza evidentă de plictis și repetitivitate - luați silabele și desenați-le pe câte un cartonaș. Ca la vechiul alfabetar, așezați câte 2 sau 3 cartonașe împreună, ca să formați cuvinte.

Nu cumpărați alfabetare. Lucrul creat alături de copil are impact mai mare.

  1. Dați-i cuvinte în scris, de câte 2-3 silabe și puneți-l să le rescrie despărțite.
  1. Citiți serii întregi de cuvinnte așezate în coloane, scrise pe silabe și cereți-i să le citească, pe rând, pe silabe și apoi ”unit”.
  1. Cereți-i să își transcrie aceste cuvinte pe caiet, punându-l să își autodicteze cuvântul pe silabe.
  1. Ca joc, despărțiți cât mai multe cuvinte în silabe și numărați-le. Identificați sunete la începutul sau la finalul silabei.

În mod ideal, la clasa Pregătitoare și Grupa Mare, învățătoarele trebuie să fi făcut sute de exerciții de reprezentare grafică, prin liniuțe și puncte, a propozițiilor, a  cuvântului întreg, a cuvântului despărțit și a sunetelor care construiesc silabele. Dacă nu au făcut asta, luați-o de aici, de la acest moment zero și abia apoi mergeți la punctul 1 de sus.

PENTRU CITITORII ”MAI AVANSAȚI”

Dacă s-a instalat deja cititul pe silabe, dar persistă perioada cu poticniri și oboseli pe text, sfatul meu este să evitați din nou cărțile cu coperte frumoase și textele apetisante din literatura pentru copii.

Avem acum altceva de împlinit, în niciun caz descoperirea ideilor din narațiune.

Avem de format câmpul vizual, în capacitatea lui de a integra sintetic șiruri de cuvinte.

Pe înțelesul tuturor, ne gândim acum la exerciții care antrenează ochiul în abilitatea lui de a ”peria” rapid 2-3 cuvinte la rând, de a se orienta stânga-dreapta, sus-jos cât mai rapid. Avem nevoie să antrenăm vederea periferică, cuprinderea dintr-o privire a semnelor. Lucruri pe care noi le luăm ca atare nu există neapărat în repertoriul intelectual al copilului tău. De multe ori acesta e afectat de mecanica privirii și puterea sintetică a câmpul vizual parțial maturizat.

Ce e de făcut pentru un copil care citește sacadat, obosește și nu își amintește ce a citit?

În niciun caz forțat să citească pagini la rând, în speranța că o să i se declanșeze acest super-mecanism care sincronizează subtil și abilitatea de a face sinteze vizuale, și de sens.

Vă sfătuiesc să interveniți ca la o fizioterapie, pe mecanica mușchiului sau pe pârghia care trebuie recuperată.

Iată ce am făcut și ce a dat roade.

  1. Am ales un text scurt cu numai 40-70 de cuvinte. Un text care să creeze o mini-poveste, o poantă, o glumă, o pildă sau o secvență ca dintr-o bandă desenată.â
  2. I-am spus copilului că o să ajungă să îl citească la fel de bine ca un crainic la TV: cu puterea de a-și ridica din când în când ochii din foaie. Cu intonație și convingere. Pentru unii am și folosit filmarea cu telefonul, pentru că am avut astfel ocazia să vorbim și despre dicție, și despre fluență, coerență etc.
  3. Ca să funcționeze trucul, i-am spus că trebuie să ne antrenăm pe el până ni se face greață de el. Copiilor care își simt dificultățile și poartă deja tristeți în suflet le priește psihologia inversă. I-am zis că o să îl sucim și răsucim pe toate părțile, până ajunge ca o șosetă purtată și mirositoare. Că o să ajungă să îl plictisească, de-o să vrea să nu mai audă de el cât o trăi.

Odată cu gluma asta a început și necesara conștientizare din parte copilului că se luptă alături de mine cu o neputință concretă, de care nu e vinovat, dar care trebuie tratată cu o anumită tehnică și, mai ales, cu asigurararea că stau alături de el până izbim amândoi. Din prima zi, meditatorul trebuie să dea copilului încrederea că știe ce face, că nu există decât rezultatul fericit, ziua în care acesta va citi fără dificultăți, în clasă, în fața colegilor.

Programul continuă cu încăpățânarea de a citi de luni până Duminică același text, pentru max. 25 min/zi. Nu mai mult.

  1. Luni descifrăm textul și vorbim despre el. Subliniem cuvintele lungi și care pun probleme. Îl citim de 5-6 ori, până știm toate sensurile.

Și tot așa, în fiecare zi a săptămânii, cu exerciții diferite adăugate de la o zi la alta:

- citire selectivă: ”citește propoziția în care se vorbește despre.../care are doar 3 cuvinte/care e interogativă/citește de la coadă la cap”

- dictări de cuvinte și de propoziții din același text (4-5 cuvinte și două propoziții pe zi)

- transformări de propoziții prin adăugiri de cuvinte sau schimbări de topică;

  1. Până Duminică, nu mai mult de 25 de minute pe zi, același text. Cu riscul de a-l memora și citi mecanic - ceea ce nu e rău în esență, atât timp cât ne amintim că ne interesează coordonarea ochilor, ”fuga” lor de-a lungul rândului scris.

Și nu numai atât. Ne interesează să creăm momente de triumf în fiecare zi. O mare parte din dificultatea de a citi vine cu o încărcătură emoțională de nedescris.

Acești copii au nevoie să simtă că lucrurile vin ușor, puțin câte puțin, că au un aliat - pe tine, și că exercițiile de recuperare au în ele ceva comic și plictisitor, dar numai bun pentru creșterea siguranței, a fluenței și a vitezei de citire.

După 6 săptămâni și 6 texte mici, diferite, citite insistent, apar primele rezultate măsurabile. De aici încolo puteți mări numărul de cuvinte la 100-150. După alte 6, la 200- 250.

Neapărat, de la o săptămână la alta, cel puțin în primele 2 cicluri de câte 6, întoarceți-vă la toate celelalte texte ”trecute” și reciclați în permanență, prin citire tare și cu intonație, fragmentele anterioare.

Și încă ceva extrem de important. E preferabil să aplicați acest program în vacanță. Nu în concurență cu temele școlare.

Dacă există în aceeași zi încă momente de  frustrare și neputință că nu își poate citi tema, că nu se poate mișca rapid prin textul matematic, cele 25 de minute de lucru suplimentar nu vor crea, în plan psihologic, niciun triumf. Sunt aproape inutile.

Când copiii au dificultăți, simt, în mod natural, respingere și nevoie de fugă de acolo. Nu este lipsă de voință, nu este superficialitate. Există un real sentiment de durere când nu poți face ceea ce alții stăpânesc deja cu naturalețe.

Deci, pentru recuperarea ritmului în citire, e nevoie de:

- alegerea unor texte scurte și simple;

- susținere din partea meditatorului și promisiune fermă că nu îl lasă până nu reușește;

- dozarea exercițiilor de citire în intervale scurte, dar repetitive și consistente, bazate pe predictibilitate și control;

- intercalarea exercițiului de citire cu dictări, transcrieri și copieri pe marginea acelorași texte;

- revenirea zilnică și săptămânală pe textele ”vechi”.

- crearea permanentă a sentimentelor de triumf, reușită și siguranță;

- multă consecvență și răbdare din partea adultului care-l sprijină pe copil;

 

Evitați să:

- introduceți acest program ca suplimentar temelor copilului; e de preferat fie să anulați- de comun acord cu învățătoarea - făcutul temelor ”obligatorii”, fie să rulați programul în vacanța de vară;

- ridicați ștacheta prea sus prin ademenirea copilului cu tot felul de cărți promițătoare în conținut și imagini.

- grăbiți copilul în citire, judecându-l sau amintindu-i că este un cititor lent.

Succes și încredere! Metoda funcționează dacă îl sprijini cu umor și optimism!

Subliniez aici, la final, că am evitat să introduc în textul acesta termeni de specialitate și am păstrat în intenționat spiritul colocvial ca să pun în evidență că nu este o metodă cercetată anume sau despre care pot spune că am verificat-o altfel decât empiric.

De-a lungul timpului, ea a creat între mine și elev un soi de alianță declarată împotriva unei greutăți despre care l-am asigurat, râzând, că e tranzitorie. De pildă, m-am plâns și eu că mă plictisește același text, că îmi e greu și mie să înghit aceeași pastilă în fiecare zi. Am cântat textul, l-am lălăit, l-am scandat, l-am întors și pe față și pe dos, până i-a devenit extrem de familiar și, deci, neamenințător. Am menținut senzația că problema copilului este un obstacol mic, de moment, care trebuie trecut cu soluții caraghioase. Că cititul greoi nu este în el, nu i s-a lipit de suflet și de existență, ci e un fel de gripă întâmplătoare care trece cu un tratament anume.

Capacitatea mea, ca om, de a suține energetic un copil, cu tonus și optimism, e mai importantă decât exercițiul în sine. El poate fi făcut întocmai, dar cu rezultate nefericite, dacă cel care conduce ”recuperarea” dă prea multă solemnitate și greutate momentului. Inima grea a părintelui care crede, mai întâi de toate, că fiul/fiica lui ”are o problemă” nu are ce căuta în niciun program de recuperare. Pălăria de profesor pe capul mamei sau al tatălui este cel mai respingător lucru pentru copil, mai ales dacă acesta a conștientizat deja că este în urmă față de colegi.

Jocurile de putere, amenințările, condiționările de tip ”dacă vrei să te joci, trebuie să citești întâi o jumătate de oră” nu fac altceva decât să închidă dorința și speranța care trebuie să însoțească orice muncă de ”recuperare”.

Vă trebuie numai multă consecvență, dublată de spirit de joc. O autoritate de nenegociat, fericit cuplată cu multă empatie și tehnici de aplicare a psihologiei inverse - mai ales când copilul dă de greul acela natural și numai bun să-l crească mai departe.

Spor!

 

Citeste tot...

Abuzul ascuns al parinților

Abuzul ascuns al parinților "prea buni"

Andrei are 7 ani. Stă posomorât la marginea terenului de sport, lipit de gardul împrejmuitor, și tare ar vrea să intre și el în joc, să paseze mingea, să dea gol, alături de ceilalți 10-12 băieți.

Îl întreb de ce e trist și îl invit să intre pe teren, dar sunt asigurată că ar fi degeaba, că ”mingea oricum nu ajunge la el.”

Citeste tot...

Copiii, educația financiară și fondurile de investiții

Copiii, educația financiară și fondurile de investiții

În currricula relativ recent a claselor P-I-IV, disciplina Matematicii e contopită cu Științele naturii. Copiii fac calcule matematice în vecinătatea unei imagini cu organele corpului uman și schema sistemului circulator. N-au aflat, pesemne, autorii de manual, că Matematica se cuplează, de regulă, cu Economia, cu banii. Că e mai înțelept să asociezi algoritmi de calcul cu nevoi pragmatice de zi cu zi, decât să forțezi integrarea părților unei plante în ora despre adunarea cu trecere peste ordin.

Citeste tot...

Copiii pot învăța orice și oricât

Copiii pot învăța orice și oricât

Lucrăm de trei luni cu două grupe de copii – preșcolari și școlari până la clasa a IV-a - într-un mod riguros, dar diferit de sistemul formal– unul care ne permite să observăm mai limpede ce le aduce bucurie în învățare, care sunt realmente interesele lor, cum rețin mai repede și în ce ritm se formează o deprindere, ce îi motivează, cum colaborează, ce nevoi emoționale sunt în joc la 3 ani, la 6 , la 11 ani etc.

Citeste tot...

M-am săturat de temele copilului meu!

M-am săturat de temele copilului meu!

Pentru că a reînceput școala și pentru că unii dintre voi încă vă luptați acasă cu temele, cu împinsul de la spate al copilului, cu promisiuni, amenințări și rugăminți de tot felul, vă spun mai jos cum am rezolvat noi cu cele mai dificile situații.

Copiii care se lungesc peste măsură la teme, care au "timpi morți", întreruperi multe, nevoia de a-și găsi tot felul de scuze ca să se ridice de la masa de lucru sunt copiii care nu au în repertoriul minții lor acest mod de operare care presupune redirecționarea întregii lor energii către un singur punct, către o singură activitate.

Citeste tot...

„Copiii noștri sunt pe pragul dintre două lumi“-partea întâi

„Copiii noștri sunt pe pragul dintre două lumi“-partea întâi

Părinți și profesori, împreună, trec în fiecare nou an școlar un examen dificil, poate mai greu decât oricare examen al copiilor lor. Despre elevi, despre falsele și adevăratele griji ale părinților, despre lumea în care trăim ne va vorbi Oana Moraru, consultant educațional și fondatoarea școlii private Helikon.

Citeste tot...

La extreme avem olimpici și golani. Cum rămâne cu cei de la mijloc?

La extreme avem olimpici și golani. Cum rămâne cu cei de la mijloc?

Oana Moraru este managerul Centrului Educaţional Helikon din Călărași, fondatoarea platformei educaţionale „Vocea părinţilor”, mentor și publicist educațional, formator și consultant educațional. Ea oferă mentorat educațional în sprijinul elevilor, părinților și profesorilor și adună la un loc o comunitate de părinți educați și informați care să producă schimbarea pentru o educație de calitate.

Citeste tot...

Ministrul Educatiei nu poate fi decat o marioneta. Cine conduce, de fapt, sistemul?

Ministrul Educatiei nu poate fi decat o marioneta. Cine conduce, de fapt, sistemul?

Daca se trezesc suficient de multi parinti si devin suficient de constienti despre nedreptatea care li se intampla copiilor lor in scoli, vor putea, la un moment dat, sa forteze schimbarea.

Citeste tot...

Uitați-vă măcar cinci minute pe zi la copiii voștri ca atunci când i-ați văzut prima dată. Atunci când nu era nevoie de performanțele lor, iar simpla lor prezență era valoroasă

Uitați-vă măcar cinci minute pe zi la copiii voștri ca atunci când i-ați văzut prima dată. Atunci când nu era nevoie de performanțele lor, iar simpla lor prezență era valoroasă

Unul dintre lucrurile care fac tare rău copiilor și pe care noi, părinții și profesorii lor, îl practicăm chiar și din iubire, este comparația pe câtă productivitate aduce în lume mintea lor. Dacă unul e mai isteț, mai rapid, mai logic, mai talentat față de fratele sau colegul său sigur va stârni mai multe laude și aprecieri explicite. Se va simți mai bun decât celălalt. Acesta din urmă va ajunge să creadă despre sine că e mai puțin ca om.

Citeste tot...

Oana Moraru: Suntem ființe emoționale care gândesc. Nu ființe gânditoare care și simt

Oana Moraru: Suntem ființe emoționale care gândesc. Nu ființe gânditoare care și simt

Intr-o viață în care cea mai de preț dorință a oricărui părinte este aceea de a-și ajuta copiii să zboare către o viață fericită – sau măcar să-i lase să-și exerseze singuri plutirea către mâine – cu toții căutăm răspunsuri, mentori, pedagogi care să ne ajute să înțelegem cum funcționează miraculoasa relație dintre copii și părinți, dintre copii și școală, dintre profesori și cei care își pun destinele în mâinile lor.

Citeste tot...

Beția fricilor noastre și părintele treaz

Beția fricilor noastre și părintele treaz

Cei mai puternici declanșatori ai fricilor noastre sunt copiii. Atașamentul puternic trezește, de regulă, și cele mai grozave instincte de protecție.

Ne temem în permanență pentru siguranța și fericirea lor, căci așa suntem programați genetic să îngrijim și să ne îngrijorăm, să protejăm și să procreăm, să supraviețuim și să supra-reacționăm.

Citeste tot...

WAG THE DOG

WAG THE DOG

Există un celebru film american în care șefii unei campanii prezidențiale inventează un dramatic război cu Albania din care potențialul președinte iese legendară figură eroică, numai bună de evitat realul scandal sexual în care era implicat.

Staff-ul eroului nostru angajează un regizor renumit care reușește să creeze ”fake news” cu atâta realism, că țara toată se ambalează emoțional în conflict și primește cu lacrimi în ochi deciziile fictive ale salvatorului.

Citeste tot...

Oana Moraru: Este o mare minciună naţională că elevii noştri au MULT de învăţat

Oana Moraru: Este o mare minciună naţională că elevii noştri au MULT de învăţat

Fiecare început de an școlar aduce, pe lângă un suflu nou și o tonă de entuziasm, și schimbări, cel puțin în teorie. Am stat de vorbă despre școala românească de azi, despre elevi și profesori, cu Oana Moraru, consilier educaţional, fondatoarea şcolii Helikon şi a platformei Vocea Părinţilor, învăţătoare şi profesor. Cu Oana Moraru ne vom întâlni la finalul acestei luni la Atelierele cu mămici de la Connect Hub.

Citeste tot...

De ce instig la „distrugerea școlii românești”

De ce instig la „distrugerea școlii românești”

Există o mare precauție din partea intelectualului român față de mesajul reformării educației româneşti în spiritul "liber" al intereselor, curiozității sau al creativității copiilor. Unii sunt de-a dreptul vehemenți. Oamenii ca mine sunt percepuți ca instigatori naivi la dărâmarea definitivă a ce era odinioară serios şi structurat.

Citeste tot...

Pedagogia pentru copilul de astăzi

Pedagogia pentru copilul de astăzi

Copiii de astăzi vin în clase cu mintea predispusă să recepteze și să integreze noul cu ajutorul imaginilor rapide, al videoclipurilor, al stimulilor colorați, puternici; au nevoie de fragmentare măruntă a cerințelor, de feed-back imediat, de stabilire de mize și misiuni în învățare. De multe ori, învățarea devine un fel de contract între ei și profesori, între ei și familie. Contra-timp, cu miză, cu un câștig palpabil.

Citeste tot...

În viață mai faci și ce nu-ți place?!

În viață mai faci și ce nu-ți place?!

”În viață trebuie să mai faci și ce nu-ți place”

Am auzit asta de mii de ori, copil fiind, de la părinți și profesori. Acum o aud des de la părinții copiilor care cresc sub ochii mei, în școală.

E un fel de axiomă, de propoziție neinterogată, pe care toți o luăm ca atare. Le-o turnăm copiilor pe gât de câte ori comentează că au teme multe, că n-au chef să-și facă ordine în cameră sau să ducă la bun sfârșit vreo sarcină administrativă.

Citeste tot...

Iubirea nu e totul

Iubirea nu e totul

Nu cred că dragostea este ingredientul-cheie în creșterea unui copil. Am văzut prea mulți părinți care, în numele iubirii, mutilează - uneori, cu cele mai bune intenții.

În numele iubirii, mulți copii devin dependenți și fricoși, opoziționiști sau blazați, incapabili să își trăiască mai târziu propria viață, de teamă să nu dezamăgească, de teamă că nu dau înapoi, cu recunoștință, ceea ce părinții lor le-au amintit mereu că înseamnă un sacrificiu în numele creșterii lor.

Citeste tot...

Mândri că suntem mediocri

Mândri că suntem mediocri

Noile rezultate la testele PISA arată că procentul de ”top performers” este în România de doar 4%, față de media internațională care e 16%. Povestea despre olimpicii români e un mit – nu în sensul că aceștia nu există, ci în reflecția simplă că procentul lor este mult prea mic ca să contituie o forță de resuscitare a stagnării noastre naționale.

Citeste tot...

Inspecția sanitară a emoțiilor noastre

Inspecția sanitară a emoțiilor noastre

Un cuplu foarte simpatic îmi povestea aseară că s-a hotărât să ofere copilului lor, măcar pentru primii lui 7 ani de viață, o lume bine păzită de umbre, rele, dezamăgiri. ”Măcar acum, în copilărie, am vrea să o creștem cu impresia că lumea e bună și frumoasă!”
 

Citeste tot...

Parentingul – impotență sau abundență?

Parentingul – impotență sau abundență?

Lângă un copil care greșește, poți să vii în ajutor din două locuri complet diferite. Poți să acționezi dintr-un loc al impotenței sau dintr-unul al abundenței.

Citeste tot...

Oana Moraru: ”Copiii care citesc mult învață să ruleze nu numai imagini, ci și emoții, opinii și valori”

Oana Moraru: ”Copiii care citesc mult învață să ruleze nu numai imagini, ci și emoții, opinii și valori”

Copiii care citesc au sistem de ghidaj interior cu mult mai sofisticat decât restul, spune Oana Moraru, consultant educaţional și fondatoare a Şcolii Helikon din Călăraşi, în cadrul unui interviu acordat Totul Despre Mame. Ea vorbește despre importanța lecturii încă de la vârstă fragedă și despre avantajele pe care le are un copil care descoperă lumea și prin intermediul cărților.

Citeste tot...

Gândirea se învață!

Gândirea se învață!

Public mai jos un articol al prof. Constantin Lomaca, director de curriculum la un liceu internațional din Germania, formator de cadre didactice și lector pe teme de educație la diferite conferințe de specialitate în lume.
 

Citeste tot...

Ucide educația modernă perfomanța?

Ucide educația modernă perfomanța?

Este adevărat că educația modernă nu produce performanță? Este adevărat că orele interactive, bazate pe învățarea prin descoperire, prin proiect, colaborare, conversație deschisă – vin dintr-un model care a coborât standardele academice pretutindeni în lume? E adevărat că cei mai realizați tineri sunt aceia care au păstrat stilul studiului serios, disciplinat, cu rigorile lucrului individual, al sudorii, al persistenței și prin sacrificiul confortului personal?

Citeste tot...

Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic?

Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic?

Într-o școală din Suedia am văzut că, la finalul de lecție și de program, elevii se adunau în cerc lângă fotografii luate de un alt profesor, în timpul zilei. Se revedeau pe ei în imagini, lucrând. Făceau în grup, un exercițiu de rememorare a orei sau a zilei, a lucrurilor pe care le-au gândit sau înfăptuit.

Citeste tot...

De ce nu citesc copiii

De ce nu citesc copiii

La conferința de la #Narativ, am fost invitată să vorbesc profesorilor despre plăcerea lecturii.

În cap am avut mereu adevărul trist despre care Ministerul Educației se ferește să comenteze: acela că avem cei mai mulți analfabeți funcționali din Europa: adică rușinos de mulți copii care citesc mecanic, fără să înțeleagă ce spune textul.

Citeste tot...

Manual de Fericire pentru clasa I

Manual de Fericire pentru clasa I

Mihnea are 8 ani. În pauzele dintre ore, inspectează concentrat gardul verde de pe marginea aleilor, ca să găsească gărgărițe și păianjeni. Vorbește cu pasiune despre formele și culorile gândacilor, este foarte direct și spontan, are ochii vii și puterea de a te scana dintr-o privire. Când se așază în bancă, are un aer posac și condescendent. Îi face pe plac învățătoarei – stă adică relativ cuminte și își copiază șirurile de cuvinte de pe tablă, socotește în ritm cu ceilalți, iar când primește reproșuri de orice fel, are de obicei o privire ironică, pe sub sprâncene și înțelepciunea omului care-și zice ”treacă de la mine!”. Mihnea e un elev bun, dar nu unul fericit.

Citeste tot...

Școlile de înaltă performanță și conducătorii lor

Școlile de înaltă performanță și conducătorii lor

Iată ce îmi scrie un profesor român, plecat de ani buni din țară, director de curriculum pentru o vreme la un liceu în Australia, astăzi – în Germania, pe aceeași funcție de mentorat, creativitate și gândire critică. Îi pun scrisoarea aici, ca să înțelegeți la ce nivel se gândește și prin alte locuri. Domnul în cauză este un bun prieten, Constantin Lomaca, pe care nu încetez să îl dezamăgesc cu veștile proaste din țară și de al cărui optimism și încredere mă amuz într-un registru trist și sceptic-românesc. E suficient să îi citim împreună prima propoziție și să înțelegem unde, de fapt, noi nu înțelegem nimic. Domnul Lomaca chiar crede că, la început de an școlar, fiecare părinte își dorește ca fiul sau fiica lui să aibă o viață fericită! Să citim, deci:

Citeste tot...

Draga mea profesoară...

Draga mea profesoară...

Știu că ai viață grea la catedră. Mi-e suficient să mă plimb vara, pe străzile orașului meu, târziu, ca să înțeleg cu cine ai de-a face în clasă. Îi văd pe bănci scuipând coji de semințe, îi aud băgându-și-o la fiecare cinci cuvinte, le simt privirile pierdute în selfie-urile țuguiate din telefon, mă surprind robotic, chiar și pe mine, lălăind în cap versuri deocheate, scăpate pe geamul deschis al mașinilor barosane din spatele blocului.

Citeste tot...

Pierduți în comparație

Pierduți în comparație

Înainte de a o aduce pe lume, mi-am spus că trebuie să mă dezbrac de ego-ul meu și să o primesc așa cum este, în acceptare totală. Cu alte cuvinte, mi-am spus că poate să iasă și urâtă, poate chiar nici prea deșteaptă, numai sănătoasă să fie. Îmi promisesem că n-o să-mi tratez copilul ca pe o marfă, în comparație cu ce au ceilalți părinți; că n-o s-o arunc în competiții de dragul colecției de diplome pe perete. Eram sigură că eu n-o să fac greșeala părinților noștri, că voi fi liberă de judecăți și cântăriri, că voi fi dincolo de pedepse și recompense în grija ei, ca un ghid și ca un învățăcel, de la ea către mine.

Citeste tot...

Lasă-l să se plictisească!

Lasă-l să se plictisească!

La unul din atelierele de evaluare pentru preșcolari, o mamă îmi povestește că fiica ei de 4 ani are tot ce își dorește acasă – o cameră mare, cu toate jucăriile importante și educative. Mi-a descris spațiul ca pe un magazin imens, cu serii de păpuși, bucătării, costume, mingi și trambuline, puzzle-uri și cuburi etc – la concurență cu orice grădiniță bine dotată. Descrierea ei a venit ca un fel de contră justificativă de bună mamă, interesată de educație, la observația mea că fetița trece rapid de la o activitate la alta, cu timp de concentrare mai mic decât media vârstei; că există un fel de agitație și neliniște în felul în care explorează opțiunile de joacă, fără să se angajeze mai mult de câteva secunde; că aș lucra mai mult la energia pe care o pune într-o singură acțiune, cu accent pe câtă bucurie găsim în finalizarea unui puzzle sau a lecturii unei cărți, de pildă, pentru vârsta ei.

Citeste tot...

Cum să ucizi curiozitatea

Cum să ucizi curiozitatea

Doi educatori diferiți au propus aceeași activitate unor copii de 8 ani. Ambele grupuri au fost invitate în laboratorul de științe, lângă materiale și fișe de observare prezentate cu blândețe, încurajări și anticipare curioasă.

Într-un amestec de apă, oțet și bicarbonat, copiii au observat că în jurul stafidelor scufundate apar baloane mici de aer care le ridică, după o vreme, la suprafață. Au discutat despre ce văd, au notat ingredientele, descrierea fenomenului și concluziile legate de cauza acestuia.

Citeste tot...

Tinerii noștri fragili și inculți

Tinerii noștri fragili și inculți

E din ce în ce mai greu să fii profesor astăzi. Să ții copiii atenți și motivați. Să le obții respectul, să îi faci să te asculte. Școlile, peste tot în lume, au din ce în ce mai mulți tineri cu probleme de învățare. Încă din clasele primare, devine vizibilă neputința lor de a sta în echilibru, liniște și atenție, de a-și concentra energia minții în sarcinile de lucru. Până la adolescență, mulți dezvoltă deja probleme de atitudine și reflexe de abandon și contestare a autorității formale.

Citeste tot...

Mașina de creat slugi

Mașina de creat slugi

Câteva zeci de mii de tineri nu s-au înscris la bacalaureat. Alte câteva zeci de mii nu vor lua examenul. Un oraș întreg de creiere și de potențial uman se pierde pe drum, anual, sau, dimpotrivă, hotărăște că drumul, în sine, nu merită.

Citeste tot...

Interviu cu Oana Moraru: Copiii sunt parte din noi – nu avem nicio scuză pentru ratarea lor

Interviu cu Oana Moraru: Copiii sunt parte din noi – nu avem nicio scuză pentru ratarea lor

De 20 de ani încoace, Oana Moraru dezvoltă un sistem de învățământ particular la Călărași. Se ambiționează să demonstreze că școala, în România, poate și trebuie să însemne mai mult decât o problemă fără de sfârșit, cu miniștri depășiți, profesori incapabili – mulți dintre ei – și părinți care nu mai fac față programelor și manualelor care se schimbă de la un an la altul. Și copiii cu un puternic simț al individualității... Cum ar trebui să fie profesorul ideal pentru acești copii?

Citeste tot...

Evul Mediu al emoțiilor noastre

Evul Mediu al emoțiilor noastre

Am supărat mulți părinți cu o postare plină de judecăți despre cum își atenționează obsesiv, copiii, în parc, asupra siguranței lor fizice: ”Să nu cazi!”, ”Ai grijă, că te împiedici!”, ”Mai încet, să nu te lovești!”. Textul era despre răspunsul anxios și exagerat față de pericolele de pe aleile parcului. Nu pentru că acestea nu există, ci pentru că e foarte important să știm când anume intervenția noastră este e reacție mecanică și o proiecție a nesiguranțelor noastre și când ea e vitală, cu adevărat, pentru starea de bine a copilului. N-am făcut multe nuanțări – dar, e clar, am atins o rană. Ca martor de o jumătate de oră al plimbărilor de Duminică în parc, n-am cum să renunț la certitudinea că în jurul nostru gravitau zeci de familii care împleteau în sufletele copiilor lor mai mult predicții catastrofale, decât intenții clare de curaj, aventură, libertate și autonomie personală.

Citeste tot...

De unde ne vine puterea de viață…

De unde ne vine puterea de viață…

La țară, bunica avea un butoi în curte, bătrân, înalt și gros. Eu îi ziceam ”burtoi”. Acolo turna strivitura de struguri și-mi spunea că trebuie să așteptăm să se facă vin.

Citeste tot...

Cum se strică treaba, de la grădiniță

Cum se strică treaba, de la grădiniță

De 4-5 luni, de când conduc ateliere de evaluare a preșcolarilor, ne-au trecut prin mâini câteva sute de copii din mai multe orașe ale țării. Copii din familii pentru care educația este o prioritate. Nu este un eșantion reprezentativ, nici pretenția unei cercetări nu am. Doar câteva impresii, împărtășite, în egală măsură, de echipa noastră de educatoare:

Citeste tot...

Nu ne mai putem crește copiii nici cu doamne ambițioase, care produc olimpici dresați, nici cu traineri de ocazie care au citit vreo două cărți de parenting

Nu ne mai putem crește copiii nici cu doamne ambițioase, care produc olimpici dresați, nici cu traineri de ocazie care au citit vreo două cărți de parenting

 
De când s-a luat public, în discuție, dezastrul școlii românești, s-a întâmplat, firesc, un fenoment vizibil de polarizare a atitudinilor.

Pe de-o parte, s-au strâns rândurile părinților disperați să își împingă copiii la meditații încă din clasa a II-a; s-a mărit la 35-38 numărul elevilor din clasele conduse de Doamne „bune”; s-au înmulțit postările cu „mândri că avem olimpici mulți”; s-au hotărât clar o groază de familii că bățul, frica și supunerea scot oameni din copiii lor; au crescut înjurătorii naționaliști la adresa ăstora care conspiră, sub pretextul modernizării, la superficialitate și înrobire istorică.

Citeste tot...

Profesorul-fluture (sau Școala ”Butterfly”)

Profesorul-fluture (sau Școala ”Butterfly”)

Profesorii-fluture sunt profesorii care se transformă, cei care depășesc iluzia controlului și a modelelor în care ei îșiși au fost educați. În coconul nostru originar, lucrurile păreau bine delimitate: ”eu sunt la catedră, am o funcție, un catalog, un orar, nu rămâne decât să produc cunoaștere. Copiii se vor fi aliniat în bănci pentru că regulile acceptabilității sociale declanșează automat o predispoziție a creierului pentru ascultare și înțelegere.” În mintea multor profesori lucrurile încă funcționează așa. Eu însămi am în formare, lângă mine, oameni tineri care aspiră să fie ascultați și iubiți de copii, dincolo de ceea ce sunt ei cu ei înșiși și cu viața lor. Oameni care cred că numele din fișa postului creează, în sine, o autoritate și reflexul de respect din partea celui mic.

Citeste tot...

Nota 4 la ”Purtare” pentru părinți și educatori

Nota 4 la ”Purtare” pentru părinți și educatori

Stau adesea de vorbă cu familii dornice să primească de la școala copiilor lor lămuriri mai atente, adevăruri mai nuanțate despre cine este copilul dincolo de ei, atunci când nu este acasă, atunci când are de făcut lucruri și stabilit relații cu ceilalți.

Citeste tot...

Educatori bădărani și copii extratereștri

Educatori bădărani și copii extratereștri

De ce nu prea mai învață copiii noștri? De ce ne este greu cu ei – în școli și acasă?

Unii spun că generațiile de astăzi nu mai știu ce este respectul. Că școala, oricum, nu le mai garantează viitorul, că sunt atâtea modele de reușită în jur, toate – în ciuda educației sau - fără ea.

Citeste tot...

Ce șanse sunt de reformare a școlii noastre?

Ce șanse sunt de reformare a școlii noastre?

S-au lansat, de curând, în dezbatere publică trei proiecte de plan-cadru pentru gimnaziu: adică trei tabele care cuprind numele disciplinelor școlare și numărul de ore alocat fiecăreia.

Citeste tot...

Școala, între creier și inimă

Școala, între creier și inimă

Am auzit adesea prejudecata că ”ciclul primar mai merge-cum-merge în România; la gimnaziu trebuie să facem reformă, că acolo se pierd copiii!”.

Citeste tot...

Fă liniște, că deranjezi!

Fă liniște, că deranjezi!

Am rulat, în fața a 40 de tineri profesori – majoritatea debutanți, un videoclip cu elevi de clasa I, solicitați să aranjeze cronologic o serie de imagini și să construiască o poveste. Fiecare a fost lăsat să termine în ritmul lui și ascultat, individual, în logica propriei înlănțuiri de idei. 

Citeste tot...

Copiii de la țară și mila care ne dărâmă

Copiii de la țară și mila care ne dărâmă

Ultima înmormântare la care a trebuit să mă duc s-a întâmplat la țară. Cortegiul a venit încet, pe drumul uscat de căldură, până la cimitirul mic, înconjurat de plopi. Au sărit de prin ogrăzi o droaie de copii mici și mari, unii desculți, și ni s-au alăturat, croindu-și loc, cu coatele, până lângă groapă. I-am privit tot timpul: ochii lor setoși urmăreau cu o curiozitate și plăcere grozavă mulțimea, cântecul popii, plânsul femeilor și comenzile tehnice ale groparilor.

Citeste tot...

Cum am ajuns un profesor prost, dar bun!

Cum am ajuns un profesor prost, dar bun!

Trebuie să intru la clasa a VIII-a. Sunt profesor de Română și, astăzi, scrie în planificarea mea că trebuie să le bag bine în cap, tuturor, cum se argumentează apartenența la genul liric a unui text la prima vedere. 

Baremul examenului de la sfârșit de an mă somează să le vorbesc despre indicii lexico-gramaticali ai eului liric (pff!), despre exprimarea directă și indirectă a trăirilor eului liric (hm!), despre bogăția de figuri de stil sau expresivitatea lingvistică a poeziei, despre elementele ei de prozodie (of!) etc.

Citeste tot...

Cum îți pregătești copilul pentru succes?

Cum îți pregătești copilul pentru succes?

Toți părinții își doresc performanță pentru copiii lor. Nu toți știu însă ce pot face ca să o asigure. Cei mai mulți nu găsesc timp – și ăsta este un lucru de înțeles în zilele noastre agitate și rapide în sine.

Citeste tot...

Cum să te adresezi școlii în cazul unui presupus abuz

Cum să te adresezi școlii în cazul unui presupus abuz

Joi, 15 octombrie,  am ajuns la școală să o iau pe fiica mea și am găsit-o plângând în curtea școlii. Era într-o stare de agitație extremă, cu ochii umflați și aproape disperată. Am întrebat-o ce s-a întâmplat și mi-a spus că doamna profesoară de biologie a făcut-o de râs în fața întregii clase. Mi-a spus că nu mai vrea să vină la școală și că trebuie să o mut neapărat pentru că ea nu va mai intra niciodată în acea clasă.

Citeste tot...

Școala și colectivizarea sufletelor

Școala și colectivizarea sufletelor

„Așa te-au învățat la școală să te porți?” „Dar la școală nu ți-au spus cum să dai bună ziua?”, „Ce, la școală așa vă spune să faceți?”Toată copilăria mea am auzit asta - de la vecini, de la prieteni, de la trecătorii de pe stradă – la adresa copiilor care deranjau cumva ordinea lucrurilor.

Citeste tot...

De ce se ceartă fetele?

De ce se ceartă fetele?

Copiii cresc fizic, cognitiv, social, spiritual, emoțional. De ultima dimensiune mulți adulți uită să se ocupe, alții o fac în stilul băgăcios și alarmist al salvatorului providențial. Puțini construim intenționat și conștient relații de calitate între copiii noștri. La școală nu există nicio materie anume care să cultive interacțiuni inteligente și negocieri eficiente între oameni. Împlinirea unei anumite vârste nu aduce, implicit, autocontrolul și decența în comunicarea socială.

Citeste tot...

Concret – pentru școala copilului tău!

Concret – pentru școala copilului tău!

Redefinește-ți relația cu școala!

Eu sau tu – părintele, profesorul, elevul – ne datorăm o nouă definiție pentru relația individ-instituție.

Citeste tot...

Gogomănia ”potențialului de împlinit”

Gogomănia ”potențialului de împlinit”

”ÎMPLINIREA POTENȚIALULUI” – O SINTAGMĂ-CAPCANĂ

Îmi permit să spun – după îndelungate renegocieri interioare – că una dintre cele mai periculoase și ridicole misiuni pe care școlile sau programele educaționale de tot felul și le propun este ”împlinirea potențialului fiecărui copil”.

Citeste tot...

Cine sunt copiii noștri inadaptați?

Cine sunt copiii noștri inadaptați?

Unul dintre cele mai răspândite portrete în școala românească este cel al copilului care ”nu corespunde”. Copilul despre care și părinții și profesorii spun că ”are probleme”.

Citeste tot...

Țara care-și pune copiii la zid

Țara care-și pune copiii la zid

Am ajuns, oameni buni, să ne punem copiii la zid pentru neputințele noastre. Se văd mai puțin, chipurile, dacă suntem solemni și formali, dacă fluturăm sintagme ca ”respectul pentru dascăli” versus ”ce-au ajuns tinerii de azi”.

Citeste tot...

Children see, children do – unde este spiritul nostru de echipă?

Children see, children do – unde este spiritul nostru de echipă?

Ne scrie:

Cristian Savulescu, Director Dezvoltare Club sportiv

Citeste tot...

Ce îi supără pe profesorii noștri?

Ce îi supără pe profesorii noștri?

Este adevărat că profesorii copiilor noștri au un Inspectorat strivitor deasupra capetelor, care îi obligă să facă lucruri împotriva voinței și principiilor lor? Este adevărat că nu au încotro decât să forțeze conținuturile programelor pe gâtul elevilor, iar învățarea nu poate interveni în școala actuală decât cu o naturală doză de silă, oboseală și anxietate? E adevărat că examenele noastre naționale ne obligă la un stil arid și plictisitor?

Citeste tot...

Cum alegi o grădiniță bună?

Cum alegi o grădiniță bună?

Am vizitat sute de grădinițe în țară și în restul lumii. Există câteva lucruri vizibile, încă de la intrare, care îți pot spune imediat dacă te afli în locul potrivit pentru copilul tău.

Citeste tot...

Ocupați școlile!

Ocupați școlile!

Nu, aceasta nu este o instigare la ură, nici la vreo acțiune violentă a părinților.

Citeste tot...

Trei gogoși din fabrica de diplome

Trei gogoși din fabrica de diplome

Ştiu o poveste despre o clasă de şcolari, care s-a împărţit în două, la cererea părinţilor. Managerul şcolii le-a făcut pe plac, pentru că mediul privat le-a permis asta. Lucrau iniţial cu o doamnă autoritară, severă, pentru care exerciţiul şi rutina, presiunea psihologică şi competiţia funcţionau, în sensul că toţi copiii păreau angajaţi pe drumul cel bun al cunoaşterii.

Citeste tot...

O școală pentru mediocritate

O școală pentru mediocritate

O MAJORITATE MEDIOCRĂ SI O EXTREMĂ SLABĂ, IRECUPERABILĂ

Cea mai mare problemă a sistemului educațional în România este că produce o masă critică de copii care n-au motivații, valori și modele.

Citeste tot...

Te rog, respectă-mă?!

Te rog, respectă-mă?!

Dragă părinte,

Trebuie să știi că toți dascălii copilului tău ”au depus efort” ca să își ia diploma de profesor.

Citeste tot...

Pe scăunelul rușinii

Pe scăunelul rușinii

Pe Luca l-au așezat la grădiniță, în prima lui zi, pe scăunelul rușinii. Educatoarea i-a spus mamei că fiul e ”cam răuț”, că nu își împarte jucăriile și mușcă.

Citeste tot...

Un cod etic și profesional pentru educatorii copiilor noștri

Un cod etic și profesional pentru educatorii copiilor noștri

 Când mergem în școli să le vorbim profesorilor copiilor noștri, trebuie să avem în minte că, dincolo de dificultățile școlii de azi, de salariile mici, de uzura birocratică, există valori umane care nu pot fi relativizate.

Dincolo de toate scuzele sau motivele pentru care ne-am coborât standardele sufletești și profesionale, copiii noștri au nevoi nenegociabile pentru creștere și dezvoltare. O mai mică angajare față de satisfacerea lor înseamnă o tristă garanție că vor porni cu stângul în viață. Că își vor pierde entuziasmul, curiozitatea și energia pe care le au, de obicei, la vârsta preșcolară.

Citeste tot...

Scrisoare de la un profesor bun către un părinte bun

Scrisoare de la un profesor bun către un părinte bun

Îndrăznesc să îți spun ce simte un profesor bun atunci când, deși face tot ce poate pentru copilul tău, nu-i poate pune, la sfârșitul zilei, decât note proaste.

Citeste tot...

Ghiozdanul cu părinți

Ghiozdanul cu părinți

Primul lucru pe care l-am simţit când mi-am luat copilul în braţe a fost că nu-mi aparţine. M-a invadat fără nicio ezitare un adevăr exterior conştiinţei mele: copilul ăsta vine de altundeva către mine şi poartă în el o ştiinţă stelară care îmi este străină, secretă. L-am întors pe toate părţile ca să-l spăl, să-l hrănesc sau să-l îmbrac cu sfiala pe care o ai de obicei faţă de lucrurile mai mari sau de dincolo de tine.

Citeste tot...

Ce pot face părinții pentru școala copiilor lor?

Ce pot face părinții pentru școala copiilor lor?

Ce așteaptă profesorii copilului meu, de la mine, ca părinte? Dar eu ce așteptări am dreptul să formulez? Când copiii au probleme, cine poartă cea mai mare responsabilitate? Familia? Școala? Interesant este, că vorbind despre unul, facem, de fapt, referire la fiecare. Că ce funcționează pentru un manager la nivel de școală funcționează și pentru un profesor în fața clasei și pentru un părinte în fața copiilor lui. De ce?

Citeste tot...

Un salt istoric in educaţie

Un salt istoric in educaţie

Când simţi că nu mai ai suficiente resurse vitale sau că ţi se înfundă toate strategiile de viaţă, faci, cel mai adesea, o reîntoarcere către tine. Îţi dai câteva întâlniri cu propriul suflet, îl asculţi puţin şi încerci să te resetezi, reamintindu-ţi ce contează cu adevărat şi cine eşti. Incursiunile acestea în noi sunt un fel de refugiu în camerele tăcerii, departe de zgomotul de afară şi rafalele impersonale ale istoriei. Fără o voce dominantă, interioară, nu prea te poţi reaşeza în fluxul lumii, cel puţin nu fără a te pierde, la un moment dat, pe tine.

Citeste tot...

Părinţi, treziţi-vă!

Părinţi, treziţi-vă!

Ce mai contează astăzi în educaţie? Ce tip de îndrumare să dau copilului meu când lumea se reconfigurează de la o zi la alta, fără să mai lase locul unor algoritmi clari, de acces sigur pe scara socială? Notele bune, examenele absolvite şi completarea studiilor superioare nu mai sunt garanţia securităţii economice aproape nicăieri în lume. Dacă până ieri şcolile au fost o rampă de lansare către succes, astăzi şi-au pierdut vizibil autoritatea în formarea exclusivă a indivizilor funcţionali: ele sunt deja concurate de o sumă de programe şi cursuri alternative, de sisteme de pregătire individuală, de curricule personalizate şi tehnologii care facilitează învăţarea.

Citeste tot...

„Doamna”

„Doamna”

Una dintre cele mai mari nereguli ale şcolii româneşti este selecţia discriminatorie a grupelor de elevi, încă de la Clasa Pregătitoare. Acesta este, în acelaşi timp, şi unicul mod de supravieţuire, ultima venă care mai pompează ceva viaţă într-un organism înţepenit în multe alte suferinţe. „Cele mai bune” învăţătoare din localitate îşi aleg copiii, singure, cu un an-doi înainte. Locurile claselor lor se ocupă, preferenţial, în urma discuţiilor neoficiale cu familiile, la care sunt verificate:

Citeste tot...

Nu stingeţi lumina din copiii noştri!

Nu stingeţi lumina din copiii noştri!

În copilărie, eram absolut sigură că, dacă m-aș fi născut stâlp de telegraf, aș fi avut puterea să ies din neclintire și să vorbesc cu oamenii de pe stradă. Chiar mi-am lipit obrazul de unul dintre încăpăţânatele cilindre de beton şi i-am șoptit că e timpul să-și iasă din piele și să trăiască și el. Îi priveam, pe toţi, cu un soi de complicitate și cred că le mai și făcem din când în când cu ochiul, ca să le dau un imbold, să le împrumut ceva curaj.

Citeste tot...

Scoala de suflete

Scoala de suflete

ȘCOALA DE SUFLETE

Există un interesant personaj hollywoodian care face obiectul unui comercial serial de televiziune. Dr. House este un medic atipic, arogant şi mizantrop, mereu nebărbierit şi fără halat, mereu subiectul antipatiei pacienţilor lui şi, mai ales, al echipei de tineri stagiari pe care o conduce.

Citeste tot...

Solutii pentru scoala romaneasca

Solutii pentru scoala romaneasca

a) DE ALES UNITATEA DE MĂSURĂ PENTRU CALITATE – între frustrare și libertate

Acum 10-12 ani, la interviurile pentru recrutare de personal, aplicam un întreg arsenal de teste și întrebări pentru potențialii angajați. O procedură glorioasă și competentă, menită să testeze nivelul de cunoștințe și deprinderi, caracterul omului, pasiunea și gradul de responsabilitate, creativitate, inițiativă, capacitate de colaborare etc.

Citeste tot...

Suntem contemporani cu mintea noastră

Suntem contemporani cu mintea noastră

Le-am spus într-o zi, copiilor, la clasă, că, în colțul din stânga al camerei, șade un extraterestru – drăguț, dar invizibil – curios să măsoare, cu un dispozitiv sofisticat, ce nivel de umanitate a atins specia bipedă și articulată de pe Terra. M-au întrebat, desigur, de ce a venit într-o școală și le-am răspuns că, pentru extraterestrul meu, școala este un fel de seră pentru ”plante” selecte, și că rețeta lor de îngrijire trebuie să fie o esență tare – cea mai atent elaborată, în atelierele celor mai bune intenții și în distileria celor mai eficiente raționamente.

Citeste tot...

„Cum să îmi salvez copilul de aberaţiile şcolii de astăzi?”

„Cum să îmi salvez copilul de aberaţiile şcolii de astăzi?”

„Cum să îmi salvez copilul de aberaţiile şcolii de astăzi? Ce să fac, dacă în şedinţele cu părinţii, atunci când pun problema libertăţii lor de alegere şi a motivaţiei interioare, toţi ceilalţi se uită la mine ca la un intrus, incomod şi caraghios? Cum să reacţionez când zeci de alte priviri mă măsoară rece după ce am contestat ameninţările învăţătoarei sau şantajele emoţionale ale profesorilor lui? Cum să mă pun cu sistemul când restul părinţilor îl susţine încă sau tace ruşinos chiar când e vorba de abuzuri?

Citeste tot...

Gravitatie institutionala

Gravitatie institutionala

A trebuit să merg la spital în toiul nopții pentru o banală colică. Aveam nevoie de o privire prietenoasă și un calmant eficient. M-am lungit teatral pe patul de la Urgențe și am așteptat să-mi treacă. S-a ocupat de mine o tipă care nu mi-a aruncat nicio privire, deși m-a manevrat preț de 20 de minute pe toate părțile. Am tot întrebat-o ce-mi face și mi-a răspuns sec că… ”proceduri”.

Citeste tot...

Nimic despre barbati

Nimic despre barbati

Femeile din România sunt frumoase. Așa am auzit. Mă uit la toate și mă gândesc cât din fiecare trăiește, măcar pentru o frântură de gest sau de gând, și în fibra mea.

Văd  - din mersul mașinii – de-a lungul drumului de țară, aceeași femeie, în replică nesfârșită: făptură măruntă, cu mers legănat și picioare noduroase, cu pielea brăzdată și buzele supte. Seamănă toate cu bunica mea și pot să găsesc în fiecare privire ceva din tristețea care mă petrecea la plecare, pe uliță, spre gară.

Citeste tot...

Planul National de Corupere a Caracterelor

Planul National de Corupere a Caracterelor

NU SUNTEM ÎNCĂ LA ETAPA DE CĂUTARE A SOLUȚIILOR 

Nu există soluții de schimbare în educația românească – cel puțin nu în sensul aplicării unor algoritmi salvatori. Există nenumărate măsuri excelente pe care le poți lua la tot pasul și pe care le poți lăuda că aduc serioase îmbunătățiri. Exact ca într-o acțiune spontană de smulgere a câtorva buruieni într-o grădină sufocată de ele la tot pasul. Orice încercare e binevenită și își va produce efectele. Nu însă și pe termen lung.

Citeste tot...

Domnul si Doamna Dumnezeu la scoala

Domnul si Doamna Dumnezeu la scoala

M-a sunat într-o după-amiază, după ora de Religie a Clasei Pregătitoare, tatăl unui băiețel de 5 ani. Vorbea agitat, își ascundea cu greu enervarea și încerca din răsputeri să-și facă povestea cât mai coerentă în telefon. Copilul lui, Alex, unul dintre cei mai isteți, curioși și sensibili – genul care îți pune întrebări incomode la tot pasul – ajunsese în ziua aceea acasă extrem de alarmat și hotărât să-și cumpere urgent o cruciuliță sfântă, de purtat în jurul gâtului.

Citeste tot...

Oana Moraru: „Nu cred în nota 10!”

Oana Moraru: „Nu cred în nota 10!”

De vorbă despre ce și cum învață copiii noștri cu Oana Moraru, unul dintre oamenii care schimbă școala românească

Am descoperit-o pe Oana Moraru grație articolelor sale despre învățământ de pe Contributors.ro, articole citite cu sufletul la gură de părinții dornici să găsească cele mai bune soluții pentru educația copiilor lor.

Citeste tot...